A reusit totusi sa se mentina pe linia de plutire; a angajat un consultant sa-si restructureze afacerea si a vandut sase spatii catre Vismoto Trading, un operator grec de outleturi, pentru a obtine lichiditati. Dupa aceasta tranzactie, reteaua Ethos a ramas cu noua magazine, in conditiile in care pe parcursul anului trecut inchisese cinci alte spatii. Cartile cu care s-a asezat la masa negocierilor n-au fost asadar cele mai avantajoase (la inceputul lui 2008 avea 16 magazine, cu vanzari de 22,7 milioane de euro in anul precedent). Dar exitul pe care il marcheaza acum este cea mai buna solutie - atat pentru Soloman, cat si pentru afacerea pe care a dezvoltat-o. A scapat ca prin urechile acului de insolventa, intr-o perioada in care cei mai mari comercianti romani au ajuns in pragul falimentului. Reteaua Pic (cu vanzari de 154 de milioane in 2008), Trident Trans (cifra de afaceri de 55 de milioane in 2008) si chiar Leonardo (136 milioane in 2008) au intrat in insolventa. Si Spar, marca olandeza operata in franciza de fratii Ioan si Floare Cuc din Timisoara, a pus lacatul pe magazinele retelei.

Adrian Manolache, secretarul general al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania, considera ca motivul pentru care comerciantii romani au probleme acum este ca "si-au gestionat prost dezvoltarea". Dincolo de acest argument generic, exista unul mult mai pragmatic: afacerile romanilor, de dimensiuni mai mici, nu au acces la sprijinul financiar pe care il poate oferi o retea internationala. In fata avalansei de probleme cu care sunt bombardati comerciantii - de la reducerea fluxurilor de numerar si pana la scaderea vanzarilor si a profitabilitatii - cei mai vulnerabili raman retailerii romani. Acestia "vor suferi puternic de pe urma lipsei de fonduri pentru dezvoltare si pentru finantarea operatiunilor", spune Moga. El e de parere insa ca mai probabile sunt din acest moment restructurarile sau preluarile si mai putin "caderile, asa cum a fost cazul cu Pic si Trident".

In partea cealalta a scenei a evoluat Plus, o retea nemteasca, operata cu reteta si cu fondurile companiei-mama. De altfel, nu mai departe de anul trecut, germanii au vandut operatiunile de pe piata poloneza (o afacere ce se copsese suficient) si si-au permis sa continue cu lejeritate investitiile. Cu aproape cinci ani in urma, germanii au intrat ca o locomotiva in piata romaneasca, un teren virgin la acea vreme in domeniul discountului. Vara lui 2005 a fost startul in cursa pentru atragerea cumparatorilor economi, tinta principala a discounterilor care s-au aliniat la aceeasi linie aproape concomitent: Plus, Penny, Kaufland (discounter de mari dimensiuni) si reteaua locala miniMax Discount. In perioada in care hipermarketul traia un moment de glorie, schimband complet peisajul comertului romanesc, dar si obisnuintele de consum, magazinele mai modeste pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. 2009 a fost insa anul in care bilantul a inclinat net in favoarea acestui format: magazinele de discount au fost singurele care au castigat clienti si si-au crescut cota de piata de la 6% in 2008 pana la 8% din totalul comertului alimentar.