LAURENŢIU ISPIR, ORESA VENTURES: Eu cred că principalul motor al schimbărilor pozitive a fost şi va rămâne antreprenorul, clasa de business. Noi nu trebuie să stăm pasivi. Nicăieri în lume nu s-a reformat întâi clasa politică, trebuie să se reformeze baza, care apoi pune presiune pe vârf. Trebuie să înţelegem că avem mai multă putere decât credem şi că, prin presiune asupra autorităţilor locale sau centrale pentru a pune lucrurile în mişcare, putem realiza multe. Dacă firmele dintr-un anumit sector au interesul de a debloca fonduri europene în acel sector, de exemplu, ele pot colabora pentru a influenţa mersul lucrurilor, nu trebuie doar să aştepte şi să se plângă. Aşa se întâmplă în toate economiile dezvoltate; din păcate, la noi asociaţiile industriale sunt mai mult locuri de dezbateri filozofice decât de acţiune pragmatică.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Eu sunt convins că anul viitor, deşi este an electoral, nu vor fi aruncaţi aşa mulţi bani ca altă dată.

ADRIAN LUPESCU, ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ: Contextul economic internaţional este unul dificil şi are implicaţii şi asupra economiei româneşti. Astfel că, dacă la începutul acestui an vorbeam încă despre previziuni de creştere economică pentru 2012 de 3-3,5%, procentul a fost redus semnificativ în ultimele luni. În timp ce bugetul pentru 2012 este construit pe o creştere de 2,1%, Comisia de Prognoză anunţă că anul viitor creşterea economică ar putea fi cuprinsă între 1,8 şi 2,3% din PIB, dar mulţi analişti economici estimează mai degrabă o încetinire a creşterii economice, chiar şi până la 1%.

BUSINESS MAGAZIN: Care credeţi că este cel mai important lucru care s-a întâmplat în acest an în România?

DINU MACALOPOL, AKTA: Eu aş spune stabilitatea cursului de schimb, care cred că este esenţială pentru toate business-urile. Fără ea, cred că totul ar fi fost mult mai complicat.

BOGDAN POPESCU, METRO: Eu cred că succesul agriculturii, care cred că este subestimat; pentru că este începutul unei noi perioade, căci oamenii au început să înţeleagă câţi bani se pot face din agricultură. Foarte mulţi oameni au făcut bani adevăraţi anul acesta.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Eu cred că este important faptul că anul acesta s-a pus foarte serios problema ratei de absorbţie a fondurilor europene. Şi mă gândesc că vor fi ceva efecte pozitive.

GABRIEL PANTELIMON, XEROX: Eu sunt director general al companiei de un an şi ceva şi anul trecut, când am preluat funcţia, mi-era teamă de un singur lucru, cunoscând organizaţia şi piaţa - care este mult sub nivelul celor din regiune, la capitolul IT. Îmi era frică doar să nu se mai întâmple ceva pe plan mondial. După primele două trimestre bune, a apărut problema datoriilor suverane. A intervenit iar reticenţa oamenilor, iar în rândul companiilor acest fenomen se traduce într-o precauţie, mai ales la capitolul investiţiilor.

ADRIAN LUPESCU, ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ: La nivelul consumatorilor, realităţile ultimilor ani au condus la o maturizare a publicului român. Vedem deja că dificultăţile cu care s-au confruntat îi determină pe oameni să se gândească mai atent la nevoile de protecţie financiară a celor dragi, dar şi la a economisi pentru un viitor mai bun.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: În privinţa firmelor, cele care au depăşit perioada ultimilor doi ani sunt mult mai mature. Chiar dacă mediul pare mai impredictibil, cei care au supravieţuit ştiu mai bine ce au de făcut.

DINU MACALOPOL, AKTA: A fost o polarizare. Au suferit cei mai mici şi cei mai mari, cei din mijloc sunt încă OK.

CĂTĂLIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Oamenii au şi învăţat foarte mult în ultimii ani, au învăţat cum să se adapteze la noile realităţi. Şi probabil cel mai mare câştig este că avem o masă de oameni care pot conduce afacerile.

ADRIAN LUPESCU, ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ: Mie mi se pare o problemă că oamenii noi nu mai au dorinţa de a învăţa. Vor să avanseze rapid.