ADRIAN CRIVII, DARIAN: Aţi văzut câte active importante avem şi pe care nu le folosim, dar ne plângem de sărăcie?

LAURENŢIU ISPIR, ORESA VENTURES: Eu nu aş numi criză ce se întâmplă acum. Este o reaşezare, care o să mai dureze patru-cinci ani. Toată lumea a cheltuit mai mult decât avea, fie că este vorba despre state, fie că este vorba despre oameni. Acum a venit perioada economisirii sau a replăţii datoriilor. Investiţiile şi consumul vor cădea pe planul doi în următorii ani. Sper că nu mai crede nimeni în revenirea aceea substanţială şi bruscă, fără niciun efort din partea noastră. Multe companii încă trebuie să depăşească starea de negare şi să găsească răspunsul la întrebarea: cum creăm valoare pe pieţe în scădere? Cum schimbăm jocul: prin achiziţii, fuziuni, exporturi, integrare?

GABRIEL PANTELIOMON, XEROX: Noi am încercat anul acesta să provocăm creşterea prin schimbarea portofoliului, a abordării vizavi de piaţă şi să mergem către client cu produsele de care el are nevoie acum.

BOGDAN POPESCU, METRO: Deci, avem creştere economică de 1,5%, avem fonduri europene insuficient accesate, avem un mare potenţial în agricultură, pe care, în cele din urmă, vom începe să-l folosim. Pe acest fond, cred că în următorii trei ani va fi din ce în ce mai bine.

CĂTĂLIN OLTEANU, FM LOGISTIC: De fiecare dată când mă întâlnesc cu oameni de business, nu vorbesc decât despre consumul intern. Noi, ca să creştem economia, ar trebui să facem ceva încât să fim atractivi şi să producem pentru consumul extern, cum fac nemţii.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Să producem şi pentru consumul intern, pentru că suntem o piaţă de 20 de milioane de locuitori.

CĂTĂLIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Să luăm exemplul Albalact, de pe piaţa de lactate. Noi, dacă am reuşi să ieşim cu produsul lor în afara României, am fi ca berea Guiness. Irlandezii susţin şi consumul local cu această bere, dar cantităţi mult mai mari se vând în afara Irlandei.

BUSINESS MAGAZIN: Vă dau un exemplu similar: bulgarii au 60% din piaţa japoneză a iaurtului. Japonezii au descoperit de curând iaurtul, iar bulgarii au prins nişa şi s-au dus că cucerească piaţa japoneză.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Înseamnă că nu suntem suficient de stresaţi ca să facem efortul acesta.

LAURENŢIU ISPIR, ORESA VENTURES: Eu am văzut destul de puţine companii locale care să aibă anvergura necesară pentru a produce în cantităţi consitente pentru export. Dacă te duci să faci, de exemplu, retail de bunuri de larg consum în Serbia sau Croaţia, trebuie să ştii foarte clar cu ce eşti mai bun decât cei care fac deja acest lucru în ţara respectivă. Sunt şi exemple pozitive, dar puţine. Este o schimbare care o să vină într-un timp mai lung, nu se va întâmpla peste noapte. Este nevoie de mai multe generaţii.

CĂTĂLIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Gândiţi-vă la Finlanda, care are 30% din PIB

de pe urma Nokia. Le-a fost foarte bine mult timp, iar acum trebuie să se reinventeze.

CĂTĂLIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Nu ştiu ce să zic. Dacă aveam <aspirina universală> probabil că acum aveam o cu totul altă poziţie. E un lucru pe care eu îl observ la români: noi nu ne ajutăm oamenii să emigreze şi nici nu ajutăm diaspora să trăiască bine acolo. Firma de logistică la care lucrez eu a mers bine anul acesta şi sper ca şi anul viitor să fie bun. Lucrăm cu oamenii din retail şi FMCG foarte mult. Şi cred cu tărie că am trăi mai bine dacă am exporta. Ruşii, de pildă, exportă materie primă.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Ar fi bine ca noi să exportăm valoare adăugată. Dacă vindem cherestea şi plimbăm grâul pe mare nu facem treabă prea bună.