Au iniţiat discuţii cu casele de muzică din România pentru a realiza un clip cu holograme şi feedbackul este unul pozitiv, se uită şi la branduri care ar putea să-şi facă reclamele cu ajutorul hologramelor. „Am vrea să creăm o platformă ca un fel de YouTube sau iTunes prin care omul poate să descarce, sau prin streaming să vadă holograme ale unor artişti în camera lor“, spune Boruzescu. „Diferenţa dintre hologramele noastre şi hologramele din Star Wars este faptul că trebuie să poţi ochelari (Cardboard, Oculus Rift etc. - n.r.)“, adaugă el. 

Consumatorii vor avea nevoie doar de un telefon inteligent şi un Google Cardboard pentru a putea vedea hologramele, iar tehnologia românilor se aplică atât pentru realitatea agumentată, cât şi pentru cea virtuală. Consumatorul va alege dacă vrea să asculte o melodie interpretată de un artist la birou sau la un foc de tabără pe munte.  Poate această poveste vă aduce aminte de imaginile cu Tupac sau Michael Jackson în concert, însă „acolo este un truc de magie, un geam pus la 45 de grade şi este o proiecţie a unei imagini din tavan sau din podea sau din altă cameră. Aia nu este o hologramă, este doar o reflexie în geam“, spune Andrei Boruzescu.

Însă proiectul pe care mizează şi care speră să le asigure finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei este Holo Menu. Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi la restaurant, dar nu ştiţi ce vreţi să comandaţi, iar denumirile sunt cumva abstracte şi aţi vrea să ştiţi exact ceea ce veţi primi în farfurie. Nu, chelnerul nu va fi nevoit să vină pe rând cu zeci de preparate pe farfurie, ci ar avea nevoie doar de o tabletă şi tehnologia Holosee, care ar fi capabilă să redea holograme cu farfuriile de mâncare, pe care le-aţi putea roti şi inspecta după pofta inimii până când vă veţi hotărî. Interesant, nu?

„Suntem în discuţii cu un anumit lanţ de restaurante din Bucureşti. Sunt interesaţi, acum filmăm şi facem teste şi pregătim primul meniu.“ Aşadar, pentru dezvoltarea tehnologiei, achiziţionarea de echipament, Holosee ar avea nevoie de „în jur de 30.000 de euro“, pe care speră să-i obţină din vânzări sau de la un investitor privat, huburi sau chiar de la stat, prin programul START 2016, în care guvernul acordă până la 26.000 de euro pentru IMM-uri.

ENTy

Enty este primul device dedicat măsurării echilibrului urechii interne şi verifică şi postura individului; gadgetul a fost dezvoltat de o echipă formată din trei studenţi români: Flavia Oprea, Iulian Mateşică şi Cristian Alexandrescu, în cadrul concurusului Innovation Labs. Acum, pentru a detecta problemele cu echilibrul, un pacient trebuie să meargă la un medic ORL, care va face nişte teste pentru a determina natura problemei - urechea internă sau cauză neurologică. Pentru a determina acest lucru este nevoie şi de aparatură, care în momentul de faţă este un fel de cabină telefonică, un sistem greoi de utilizat.

În schimb, Enty propune un dispozitiv nu mai mare decât un săpun (care va deveni şi mai mic) şi va fi folosit de medici în locul tehnologiei actuale. „După ce am început să lucrăm la acest device ne-am dat seama că domeniul medical duce lipsă de tehnologie, de inovaţii. Stomatologia stă bine la acest capitol, dar sunt subdomenii care nu stau bine deloc. Am vrut să aducem ceva din IT în sectorul medical“, este de părere Flavia Oprea, business developer la Enty.

Produsul are şi o componentă software care „a fost mai greu de dezvoltat, este mai complexă“, spune Iulian Mateşică, şi care se traduce pentru utilizatori într-o aplicaţie de desktop. Produsul a fost testat pe 500 de pacienţi de-a lungul mai multor luni, iar rezultatele sunt pozitive. „După primele teste, doctorul ne-a spus că ar fi interesant dacă ar putea vedea şi postura pacientului. Acum poate fi pus şi pe cap pentru a putea vedea postura individului. Apoi ne-a venit şi ideea de a face un wearable care ar putea să ne spună când noi nu stăm drepţi“, spune Oprea. Aşa studenţii şi-au îndreptat atenţia şi către un dispozitiv purtabil care ar trebui să fie mic, cât un buton de la cămaşă, care „va comunica cu telefonul prin Bluetooth şi va primi notificări în legătură cu postura corpului său“, afirmă Mateşică.

Gadgetul dezvoltat acum se adresează exclusiv sectorului medical, iar produsul va merge către masele de consumatori şi va măsura doar postura, nu şi problemele de echilibru. Dezvoltarea produsului a durat aproximativ trei luni: „La început aveam toate firele, senzorii la vedere; am reuşit să-l facem şi mai mic, i-am pus şi această carcasă pentru a rezista la şocuri“, spune Mateşică, iar Flavia Oprea intervine zâmbind: „L-am şi testat, a căzut şi a fost OK“.

Tinerii ţintesc piaţa din România, dar mai ales pe cea din străinătate. „Piaţa nu e mare în România, iar în afară se face trecerea mai rapidă la tehnologii. Componenta hardware a unui business are o atracţie mai mare pentru pieţele internaţionale şi noi sprijinim mult astfel de iniţiative“, spune şi Daniel Rosner, organizator şi mentor în cadrul Innovation Labs. Potrivit lui Oprea, în România sunt în jur de 100 de medici ORL-işti, iar multe dintre cabinete nici nu au posibilitatea de a verifica problemele de echilibru ale pacienţilor. 

Procesul de obţinere a certificărilor necesare pentru a comercializarea produsului este dificil în ţară şi „consumă mulţi bani şi timp, de aceea vom încerca să obţinem certificările necesare de la FDA (Food and Drug Administration – agenţie guvernamentală) din SUA. Cu acele aprobări vom putea vinde oriunde în lume. Procesul e mai direct“. Despre investiţie, Flavia Oprea spune că a fost vorba mai mult despre o investiţie a timpului lor, iar pentru partea hardware facultatea şi Innovations Labs i-au ajutat. Pentru producţia produsului se uită tot în afara ţării, însă pentru asta sunt în căutare de investitori, pe care speră să-i găsească la concursuri de start-up-uri.