Un alt segment al pieţei de wearables este acoperit de headseturile VR/AR, o nişă emergentă care progresează şi se îndreaptă spre piaţa largă de consumatori prin intermediul unor lansări de produse anul acesta precum  HTC Vive, Oculus Rift, Sony PlayStation VR sau Microsoft Hololens, pentru care producătorii de jocuri video au anunţat deja titluri la care lucrează. Însă nu toate companiile par să considere seturile pentru realitate virtuală ca fiind dispozitive purtabile, un exemplu fiind Allview, care deşi comercializează headseturi, un reprezentant al companiei a spus că „în portofoliul nostru de produse nu există o zonă dedicată wearables“.

Şi segmentul de headseturi destinate mediului de afaceri va creşte, chiar cu 26% în 2018, conform Gartner. Aceste produse vor fi utilizate de către angajaţi pentru maintenance, inspecţii, proiecţii etc. „Ochelarii cu tehnologii 3D, VR şi AR sunt device-uri extrem de interesante, cu potenţial de a avea un impact major asupra societăţii – începând cu stilul de viaţă de zi cu zi, până la domenii precum medicina, turismul, imobiliarele etc. Publicul are deja acces la ochelari smart, dar nu îi utilizează la potenţialul lor maxim, se rezumă la a descărca aplicaţii, a testa şi a se juca“, este de părere şeful QuickMobile.

Device-urile purtabile ne împing şi mai mult către o zonă fără cash. Potrivit unei cercetări realizate de Juniper Research în aprilie 2016 asupra plăţilor contactless, plăţile cu smartphone-uri şi prin produse wearable (ceas sau brăţară) va atinge o valoare de 95 miliarde de dolari până în 2018, de la mai puţin de 35 miliarde de dolari cât a fost în 2015. Cu toate acestea, doar 2% dintre aceste plăţi vor fi realizate prin intermediul unor dispozitive purtabile, majoritatea fiind realizate prin smartphone.

O nişă în creştere

Atât retailerii ca eMAG sau QuickMobile, cât şi companiile producătoare ca Mio sau Samsung văd România ca o piaţă interesantă, cu potenţial de creştere, care în momentul de faţă se plasează la un nivel de 30.000 - 35.000 de unităţi (brăţări şi ceasuri), cu o valoare de 4 milioane de euro pe an. „Românii sunt fascinaţi de tot ce e nou. Pe măsură ce a crescut nivelul de trai, au început să se orienteze din ce în ce mai mult spre device-uri performante, de ultimă generaţie, începând cu telefoanele smart, până la gadgeturi de tot felul“, spune Ţiboc. Părere pe care o susţine şi Cristian Cojocaru, head of telecom division al Samsung România, care spune că „românii sunt extrem de entuziaşti atunci când vine vorba de tehnologie nouă, cele mai noi studii ne confirmă acest lucru. Sunt chiar mai bucuroşi decât media europenilor, ceea ce înseamnă că adoptă aceste tehnologii mai rapid şi folosesc mai multe funcţii, aplicaţii şi caracteristici ale acestora“.

Această declaraţie pare susţinută şi de vânzările Samsung din acest domeniu: zeci de mii de unităţi în 2015, cu 40% mai mult decât în 2014. „Piaţa de wearables din România a avut un ritm rapid de creştere şi se pare că îl va păstra şi în 2016. Preţul accesibil şi convergenţa sunt principalii factori care stau la baza acestui ritm de creştere“, adaugă Cojocaru. Mai mult de atât, piaţa se va dubla anul acesta, ajungând la 70.000-75.000 de dispozitive şi la o valoare de 8 milioane de euro. O contribuţie va avea şi faptul că taiwanezii de la Mio atacă segmentul dispozitivelor purtabile, iar ţinta este o cotă de piaţă de 15% în decurs de un an, potrivit Ziarului Financiar.

„Piaţa de dispozitive wearable este  împărţită  în trei: smartwatch, sportwatch şi brăţările de fitness. Noi vom fi doar în categoria de ceasuri sport şi de brăţări de fitness. Aceste două categorii cresc foarte mult în prezent“, a declarat Cosmin Dobranis, directorul de vânzări al Mio Technology pentru România şi Ungaria. El a adăugat că în perioada 2014-2015, vânzările de ceasuri şi brăţări pentru sport  („health şi fitness trackers“) au crescut de la 0,6 milioane unităţi la 1,1 milioane în regiunea Europa Centrală şi de Est, în timp ce livrările de ceasuri inteligente au avansat de la 0,2 milioane unităţi la 1,3 milioane. „Categoriile de ceasuri şi brăţări pentru sport vor ajunge la o pondere de 45% din totalul pieţei, dat fiind interesul crescut al românilor pentru sport“, a precizat directorul de vânzări al Mio pentru România.

Euromonitor nu este la fel de optimist şi apreciază că „domeniul produselor electronice purtabile rămâne o nişă în România, în 2015 fiind vândute 23.000 de unităţi. Aceste produse sunt populare în rândul tinerilor. Cu toate că produsele de acest gen rămân o noutate, un mister pentru consumatorii români, s-ar putea înregistra o creştere a vânzărilor de 55%, ajungând la 212.000 de unităţi până în 2020“, potrivit unui raport realizat în decembrie 2015.

Cât despre preferinţe, Tudor Ţiboc spune că bărbaţii ţin cont de caracteristicile tehnice ale smartwatchurilor şi că femeile aleg un produs în funcţie de design, culori şi brand. Un exemplu de smartwatch produs de români este Vector Watch, pe care Business Magazin l-a numit în decembrie 2015 pariul tehnologic al anului. Andrei Pitiş, cofondator al Vector Watch, crede că firma va ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

Mai mult decât ceasuri şi brăţări

Atât în România cât şi în alte ţări apar produse noi, inovatoare cu aplicaţii în infotainment, medical şi fashion. Google a anunţat prin Google Glass primii ochelari inteligenţi pentru consumatorul de rând, însă produsul s-a confruntat cu numeroase dificultăţi de ordin tehnic şi etic, iar lansarea a fost amânată. Dar ochelarii şi-au găsit un loc în industria medicală şi industria automotive. Nu se ştie exact care va fi soarta ochelarilor, dacă se lucrează la o nouă versiune sau un alt prototip de ochelari. „Pentru a deveni parte din consumul de masă, părerea mea este că e nevoie ca pe de-o parte dispozitivul să fie uşor de folosit şi cu un preţ accesibil, iar pe de altă parte ca utilizatorul să beneficieze de o paletă mai largă de aplicaţii, inclusiv cele de entertainment“, explică Alexandru Paraschiv, manager la AMA România, companie ce dezvoltă software pentru dispozitive mobile.