Unde ne tratăm, la Viena sau la Bucureşti?

Autor: Razvan Muresan Postat la 01 iulie 2012 200 afişări

Sistemul public de sănătate învechit şi lipsit de dotări a fost principalul punct de plecare în dezvoltarea clinicilor private din România în ultimii ani, afacerile de profil ajungând la jumătate de miliard de euro. Vizate sunt mai ales specialităţile medicale profitabile - naşteri, chirurgie estetică, dermatologie, medicină dentară - şi mai puţin cele de mare complexitate, precum chirurgie, neurochirurgie, transplant, oncologie şi recuperare. În cât timp vom recupera distanţa faţă de spitalele private din vest? Unde concurăm de la egal la egal cu occidentalii şi unde mai avem minusuri? Cât de ieftin e să te tratezi în România? Şi, cel mai important, când va exista un spital privat autohton capabil să rezolve orice problemă de sănătate?

Spitalul unde tratăm orice

Deşi stau cu ofertele pregătite, asigurătorii privaţi nu reuşsesc să-şi vândă produsele legate de sănătate pe piaţa locală. Piaţa este inexistentă, valoarea ei fiind de nici 1% din totalul asigurărilor generale, potrivit datelor furnizate anterior de Comisia pentru Supravegherea Asigurărilor. Toamna anului trecut a scos în agenda publică posibilitatea înfiinţării mai multor case private de asigurări de sănătate, similar modelului din Vest, prin care pacientul să aleagă unde virează contribuţia de sănătate, deci banii să fie cheltuiţi mai transparent şi mai eficient. Această măsură, în paralel cu revizuirea pachetului de servicii medicale de bază decontate de stat, ar fi trebuit să impulsioneze industria. Într-un caz ideal, angajatul şi-ar plăti lună de lună contribuţia la casa privată de asigurări de sănătate, care lucrează cu spitalul privat X, loc unde pacientul merge de fiecare dată când are o problemă de sănătate. Doctor House şi modul în care sunt trataţi pacienţii săi în spitalul american ar putea funcţiona, poate la scară mai mică, şi în România, însă voinţa politică pare să mişte lucrurile încet spre deloc în vreo direcţie. Singurele tresăriri apar la presiunea Băncii Mondiale sau a Fondului Monetar Internaţional, însă iniţiativa proprie a lipsit în ultimii douăzeci de ani, iar mediul privat s-a dezvoltat strict din banii lichizi ai pacienţilor.

Lupta pentru bugetul de patru miliarde de euro al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, administrat în totalitate de stat şi din care nici o zecime nu ajunge să fie decontat de către operatorii privaţi, este principala cauză pentru care lucrurile bat pasul pe loc. România ar putea arăta la fel şi în cinci ani, dacă industria asigurărilor private nu va susţine eficientizarea sistemului sanitar. Între timp, preşedinţi, parlamentari sau chiar foşti miniştri ai sănătăţii vor alege în continuare Viena când vor avea nevoie de dotările unui spital de ultimă generaţie şi de specialişti de talie internaţională, iar piaţa locală va trăi din buzunarul celor care au cât de cât bani să se îndrepte către mediul privat. Sectorul public îi va trata pe cei fără posibilităţi materiale şi va gestiona cazurile complexe imposibil de tratat în alte unităţi. Va fi un peisaj în care cheia evoluţiei stă în mâna autorităţilor, iar de asta va depinde şi existenţa în România a unui spital unde se tratează orice afecţiune. Până atunci, sute de avioane vor ateriza la Viena sau la Istanbul.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/unde-ne-tratam-la-viena-sau-la-bucuresti-9796182
9796182
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.