Câţi se tratează afară şi mai ales unde

Când e vorba de tratamentul în afara graniţelor, biletele de avion au ca destinaţie Viena sau Istanbulul. Directorul Regina Maria estimează că aproximativ 90 de milioane de euro se cheltuiesc anual - "o sumă prea mare pentru cât de mic e sistemul privat românesc dezvoltat". Există două motive, în viziunea executivului: lipsa de încredere în general în serviciile complexe medicale româneşti şi mirajul că orice medic sau spital din străinătate va fi automat mai bun decat ce pot găsi în România. "La prima problemă trebuie să treacă timp şi piaţa să se dezvolte, nu sunt suficiente eforturile câtorva într-o piaţă, e nevoie de mult mai mult şi mai mulţi pentru schimbarea realităţii şi apoi a percepţiei." Pentru a doua problemă, explică Chreih, oficialii români au primit deja reacţii de la pacienţii care şi-au dat seama că ori a fost inutilă cheltuiala din străinătate, pentru că diagnosticul sau modul investigaţiilor a fost identic cu cel românesc, sau de la cei cu experienţe negative.

Potrivit lui Sergiu Neguţ, clinicile cele mai frecventate de români sunt, în ordine, AKH din Austria şi Anadolu şi Acibadem din Turcia. Dacă ne restrângem la turismul pur medical, în care pacientul pleacă din ţară cu scopul de a merge la medic în străinătate, vorbim de câteva zeci de mii de pacienţi pe an, "dar nu multe", după cum estimează Neguţ. Calculele preşedintelui băncii de celule stem StemSure arată că, dacă circa 50% din locuitorii din mediu urban apelează la serviciile medicale private autohtone, circa 1-2% ajung să solicite tratamente medicale peste hotare.

Dincolo de diferenţele invocate de cei pentru care Viena sau Istanbul înseamnă locul în care se văd cu medicul, şi profilul clientului de servicii diferă. Dacă pacientul privaţilor din România este informat, educat, cu venituri medii sau peste medie, cu vârsta între 25 şi 45 de ani, cu studii superioare, angajat de obicei într-o companie importantă, naţională sau multinaţională, pacientul de la Viena sau Istanbul este de regulă uşor mai în vârstă, cu venituri foarte înalte şi aflat într-o poziţie de top în mediul public sau privat, dornici să acceseze anumite soluţii tehnologice de ultimă oră care nu sunt încă disponibile în România.

"Nu cred în concurenţa spitalelor din străinătate. Noi concurăm cu clinicile şi spitalele de stat şi evident între noi, clinicile private. Evaluez optimist că o mie de români merg anual să se opereze în străinătate, dintre care mulţi nu au informaţii complete despre sistemul privat din România", conchide Nicolae Marcu, director general MedLife. În pofida percepţiei sale, Medicover, de exemplu, a mizat puternic în comunicarea cu publicul-ţintă pe mesajul "Cel mai apropiat spital european este chiar aici", cu scopul de a-i informa tocmai pe cei pentru care Viena era prima alternativă că, de curând, şi România poate fi o soluţie de tratament. Rezultatele campaniei sunt încă greu de cuantificat.