Ultra Pro, aproape de faliment?

Postat la 12 mai 2009 778 afişări

In urma cu zece ani, Ultra Pro Computers era un nume important in comertul IT din Romania. Soarta companiei detinute de Alina si Cristian Fughina pare sa atarne insa acum de un fir de ata: toate semnele duc cu gandul la o restructurare dura sau chiar la disparitia de pe piata.

Cazul K Tech Electronics nu este singular. “Numai in ultima luna, numarul procedurilor deschise in dosare aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti a inregistrat o crestere cu peste 20% fata de perioada similara din 2008”, estimeaza Robert Rosu. Multe companii au ajuns in ultimele luni in situatia in care garantiile oferite bancilor, in cea mai mare parte bunuri imobiliare, nu mai acopera valoarea finantarii. Cazurile de executare silita sunt totusi destul de rare. “Asistam in prezent la o reeducare a mentalitatii de business in materia recuperarii creantelor, tot mai multi dintre creditori intelegand ca executarea silita a unei garantii prezinta un risc major de neindestulare a creantelor”, sustine Andrea Deli. Solutia ar fi deci negocierea si cautarea de alternative, asa incat debitorul sa-si mentina afacerea si sa produca in continuare lichiditati.

 

Privita in ansamblu, situatia in care se afla acum K Tech Electronics isi gaseste justificare in declinul general al pietei de comert IT, evaluata anul trecut la aproximativ 250 de milioane de euro, potrivit mai multor specialisti. “Scaderea pietei a fost de 30% in ultimul trimestru al anului trecut si tot atat la inceputul lui 2009. De crestere nu se mai poate pune problema, retailul IT urmand sa incheie acest an cu un minus de 15-20%”, spune Adrian Sarbu de la Roland Berger. Iar scaderea se va simti atat in cazul magazinelor supradimensionate fata de nevoia pietei, cat si la magazinele independente, fara o strategie bine pusa la punct pentru acest an.

 

Pe de alta parte, problemele K Tech isi au intr-o mai mare masura originea in modelul de business al magazinelor specializate in IT, model perpetuat de actionarii companiei chiar si dupa ce principalii competitori si-au schimbat strategia de-a lungul ultimilor ani. “In mod clar, piata de acum nu mai seamana absolut deloc cu ceea ce exista in ‘95, cand a aparut primul magazin Flamingo”, isi aminteste Marius Ghenea, unul dintre fondatorii Flamingo. Modelul era simplu: o companie importa produsele IT, le distribuie si le vinde totodata, castigand intreaga marja dintre pretul de cumparare si cel de vanzare.

 

Flamingo a pornit initial de la distributie de produse IT, insa compania s-a consacrat pe piata si prin retail. Primul magazin deschis in Bucuresti, pe Soseaua Panduri, a fost un reper de baza pe harta comertului cu produse IT. “Era primul magazin care aborda cu adevarat un public larg, in conditiile in care pana atunci, magazinele IT erau mai degraba o pentru vanzarile adresate companiilor, in majoritate de stat”, spune Ghenea. Flamingo a separat distributia de retail si a inceput sa se extinda in tara, deschizand in 1996 primul magazin din provincie, la Craiova, si ajungand la inceputul lui 2000 la o retea de aproximativ 25 de magazine. Intre timp, comportamentul consumatorilor s-a schimbat: daca pana in 2000 priveau computerul ca pe un echipament special ce trebuia cumparat cu mare efort de selectie, PC-ul si produsele IT in general au devenit niste bunuri de consum ca oricare altele, laolalta cu televizoarele. “Cam atunci a inceput sa migreze comertul IT catre cel de electronice si electrocasnice. Flanco a fost unul dintre promotorii vanzarilor de computere in magazine de electrocasnice, dar si in cele generaliste, in hipermarketuri”, afirma Marius Ghenea.

 

Pana la momentul achizitiei Flanco, in 2006, Flamingo a ramas un comerciant specializat pe IT, cu usoare tendinte catre electronice. Tranzactia a fost justificata prin incercarea companiei de a se adapta pe o piata unde isi faceau tot mai mult loc vanzatorii traditionali de electrocasnice, de genul Altex sau Domo, care priveau IT-ul ca pe un mijloc de a-si extinde activitatea de baza si a-si creste incasarile. Integrarea electrocasnicelor in magazinele de IT si invers, a produselor de tehnologie informatica in magazinele mari generaliste, a marcat un prim moment cand K Tech sau Depozitul de Calculatoare au inceput sa simta ca piata nu le mai apartine, cum se intampla in anii ‘90. “Viitorul acestor comercianti specializati a fost pus in pericol si de explozia hipermarketurilor, care au integrat produsele IT in oferta lor”, aminteste si Teo Paduraru, fondatorul Best Computers, aflat acum la a doua afacere proprie, Kingwich.

 

Best Computers a avut o abordare usor diferita fata de ceilalti trei competitori. Antreprenorul a pornit la drum cu 500 de dolari imprumutati, intr-o perioada cand barierele de intrare pe piata erau inca foarte mici, dar in loc sa mizeze pe un brand “al casei”, cum se intampla la K Tech Electronics sau Flamingo, Best Computers vindea in magazine de suprafata mica toate brandurile. “Ritmul de dezvoltare era cu totul altul - noi deschideam doua magazine pe an, iar competitorii zece”, spune fondatorul Best Computers, care considera ca problemele actuale ale comerciantilor IT isi gasesc explicatie si in extinderea puternica si intr-o oarecare masura haotica, unele lanturi ajungand chiar si la 4-5 magazine intr-un singur oras. “Cred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin.”

Romeo Cosma, avocat: “Cele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau activitatea frauduloasa a administratorilor”

Adrian Furnica, Depozitul de Calculatoare: “Competitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali”

Bogdan Socol, SigmaNET: “Am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi”

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/ultra-pro-aproape-de-faliment-4351656
4351656
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.