„În viitor comerţul modern va continua să câştige o felie şi mai consistentă din piaţă, dar nu cred că va ajunge la rate la fel de mari ca în nordul Europei (peste 70% - n.r.)“, este de părere Stavrou. În opinia sa, sunt posibile şi alte consolidări pe piaţă. „Este competiţie aspră, e din ce în ce mai greu, iar puterea de negociere are un rol important. Nu mă aştept la alte consolidări în viitorul apropiat, dar la un moment dat vor mai avea loc mişcări“, spune şeful Mega Image.

Cea mai recentă mişcare a fost preluarea reţelei Billa de către Carrefour, într-o tranzacţie evaluată la 100 de milioane de euro şi care vizează cele 85 de magazine ale lanţului austriac cu afaceri anuale de 300 de milioane de euro. Cei doi retaileri au bătut palma la finalul lui 2015, după discuţii care au durat circa un an, însă tranzacţia nu a primit încă acordul Consiliului Concurenţei.

Tot anul trecut s-a finalizat ultima etapă, de natură juridică, din cadrul tranzacţiei prin care Auchan a preluat 20 de magazine Real de pe piaţa românească. Preluarea a fost un record pentru piaţa românească atât prin suprafaţa de vânzare implicată, cât şi prin valoarea tranzacţiei, estimată la 250 de milioane de euro, dar şi numărul mare de angajaţi transferaţi către Auchan, peste 5.000. „La 1 septembrie 2015 Auchan a preluat întregul patrimoniu al Real Hypermarket Romania SRL, cu toate drepturile şi obligaţiile sale, fuziunea având ca efect transferul către Auchan al tuturor activelor şi pasivelor Real. Fuziunea celor două companii este doar un ultim simbol al convergenţei depline, la un an după ce toate magazinele au fost redeschise sub marca şi comerţul Auchan“, declara în septembrie, Frederic Bellon, cel care deţinea la acel moment funcţia de director general al Auchan România. Astăzi sub brandul Real mai sunt doar patru magazine, iar reprezentanţii grupului Metro au declarat că sunt dispuşi să le vândă şi pe acestea, dar că nu sunt presaţi să o facă şi, prin urmare, aşteaptă o ofertă bună.

O altă tranzacţie este cea prin care Mega Image a preluat 20 din cele 22 de magazine ale reţelei Angst, deţinută de antreprenorul Sorin Minea, care controlează şi producătorul de preparate de carne cu acelaşi nume. Înaintea acestei tranzacţii, Minea a încercat un parteneriat cu Carrefour, magazinele operând ca francize.

Criza a fost un catalizator al consolidărilor, pentru că schimbarea comportamentului de consum şi reducerea cheltuielilor au avut un impact dramatic asupra cifrei de afaceri, a profitabilităţii şi chiar a strategiei de investiţii. Real, de pildă, se plasa în registrul roşu al pierderilor an de an, argumentând că acest lucru este provocat de politica de extindere rapidă.

Tonul consolidărilor a fost dat de achiziţia de către Carrefour, în 2007, a reţelei de supermarketuri Artima, într-o tranzacţie evaluată la 66 de milioane de euro şi care viza 21 de spaţii plasate mai cu seamă în partea de vest a ţării.

Criza nu a făcut decât să accelereze procesul de consolidare, iar fenomenul este inevitabil, generat de dorinţa companiilor de a obţine profit – chiar dacă nu imediat. Iar profitabilitatea este mai uşor de obţinut odată ce rulajele companiei cresc, aşa cum preţul unei sticle de apă vândute la bax este mai mic decât al uneia vândute la bucată. Un comerciant mare poate face reduceri de costuri cu aprovizionarea, dacă are un depozit logistic – dar o companie mică nu are bani de investit în aşa ceva şi, în esenţă, nici nevoie, dacă are doar zece magazine. Iar puterea de negociere este cu atât mai mare cu cât dimensiunea afacerii este mai mare – fie că discută preţul de achiziţie cu producătorii, contractele de telefonie mobilă, asigurările pentru parcul auto sau finanţările din partea băncilor. Fireşte, nu este suficient ca o companie, din retail sau orice domeniu, să fie mare pentru a fi profitabilă; şi giganţii fac greşeli pentru care plătesc scump, uneori ajungând în faliment.

Pe piaţa românească primul argument al consolidărilor este legat de numărul mare de operatori de pe piaţă: 12 reţele care se luptă, cu diferite arme, pe buzunarul cumpărătorului român, fenomen care se regăseşte totuşi şi în registru mai larg la scară europeană sau mondială. Astfel, în vara anului trecut a fost anunţată oficial fuziunea dintre grupul belgian Delhaize şi grupul olandez Royal Ahold, cea mai mare tranzacţie din retail din ultimii zece ani. Conform acordului, investitorii Delhaize vor primi 4,75 de acţiuni Ahold pentru fiecare acţiune proprie, potrivit unui anunţ din iunie al celor două companii.

Veniturile totale ale grupului Delhaize au crescut în trimestrul al treilea din 2015, în termeni comparabili, cu 1,7%, la 6,1 miliarde euro, iar în primele nouă luni ale anului trecut veniturile au ajuns la 18 miliarde de euro. Ahold a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 32,8 miliarde de euro. La sfârşitul trimestrului al treilea, Delhaize opera în total 3.465 magazine, din care peste 400 în România. Pentru Delhaize piaţa românească a fost una strategică; dacă pentru Ahold nu va fi la fel, rămân deschise mai multe posibilităţi, iar vânzarea e una dintre ele.