"Evident ca in fiecare tara particularitatile pietei si provocarile la care formatul trebuie sa raspunda sunt diferite, de exemplu distanta, specificul local, concurenta", explica Popescu. Insa, completeaza tot el, principiile sunt identice, iar experienta deja dobandita cu cele 14 unitati face ca echipele de dezvoltare a retelelor din celelalte tari sa porneasca deja de la un alt nivel - net superior - celui de la care echipa europeana a pornit in urma cu un an si jumatate. In fiecare dintre tarile care doresc sa importe formatul Metro Punct, acum se fac studii de fezabilitate. Deciziile de investitii vor fi insa luate in functie de rezultatul studiilor si de alternativele de dezvoltare specifice fiecarei zone.

In balanta cu argumente pe placul membrilor de board care si-au dat girul pentru aceasta investitie a atarnat greu bugetul destinat pentru deschiderea unui astfel de spatiu: un milion de euro. Spre comparatie, pentru cel mare spatiu MCCR, deschis anul trecut in complexul Paladdy din Bucuresti, investitia totala a ajuns la 22 de milioane de euro.

Formatul este unul adaptat unei tari de dimensiuni mari, dupa standardele europene, dar care nu are o infrastructura pe masura, argumenteaza Bogdan Popescu, care s-a angajat la Metro de doi ani, anterior lucrand vreme de 15 ani in cadrul grupului Shell.

Popescu crede ca Romania este un mediu in care inovatia si nevoia de schimbare sau adaptare se manifesta mai acut decat in alte tari. "Un motiv este maturitatea scazuta a pietei si existenta posibilitatilor de diferentiere si inovare, iar altul tine de fondul cultural si social", argumenteaza Popescu. Creativitatea s-a manifestat si in comert, ca si in alte domenii - ca IT sau industrie - si "nu este exclus ca pe viitor sa mai vedem forme inovative de comert si interactiune cu clientul", spune reprezentantul MCCR. Unele poate vor fi importate, dar cu siguranta multe vor fi de inspiratie autohtona.

Metro Punct este dovada clara ca si in perioada de criza economica, cand majoritatea covarsitoare a afacerilor sufera aprig, exista solutii de crestere. Si Nestlé exploateaza acelasi filon. In cazul companiei cu sediul in Elvetia insa, este vorba de cresterea vanzarilor de cafea. "25 de cafenele noi sunt deschise in fiecare zi in intreaga lume, in fiecare dintre ele fiind vandute zilnic in jur de 400 de cesti de cafea", declara Andrew Bramston, global brand communication al Nestlé Professional Beverages. La nivel mondial, 500 de miliarde de cesti de cafea sunt vandute anual, iar ritmul estimat de crestere al pietei cafelei pentru urmatoarea perioada este de 20% pe an. Nicio mirare in acest context ca proiectul Nescafé Milano s-a instalat rapid in planurile de dezvoltare ale companiei.

Proiectul are deja un responsabil pentru implementarea la nivel european, Marc Gicquel, "pentru ca oportunitatea din piata cafelei este imensa". La fel de vizibile sunt cresterile de vanzari si in alte domenii. Chiar daca pentru a pune in miscare aceste motoare companiile inventeaza noi nise, asa cum este cazul Danone, care a lansat recent pe piata iaurtul "Activia Gustare de seara". "Am identificat si valorificat un nou moment de consum, o inovatie in segmentul nostru din industria alimentara", spune Anca Stroe, brand marketing manager in cadrul Danone Romania, companie care in plina criza si-a sporit vanzarile. Anul trecut volumele au fost mai mari cu 12% fata de 2009, iar cifra de afaceri a ajuns la 113,3 milioane de euro.

Ideea Activia Gustare de Seara s-a ivit in urma cu un an, povesteste Anca Stroe, pornind de la o observatie personala a unei colege, perspectiva "pe care credem ca o impartasesc multe femei cu un stil de viata activ". Seara, cand ajunge acasa, isi doreste sa manance ceva, care totusi sa nu fie nici greu, nici mult, ci doar o gustare usoara, sanatoasa si satioasa.

Urmatorul pas a fost cel in care ideea a fost impartasita echipei de marketing, celei de cercetare si dezvoltare si managementului companiei. Odata stabilit potentialul ideii, a inceput testarea conceptului si apoi a fost dezvoltat produsul. A urmat etapa de testare pe grupuri de consumatoare, iar in februarie 2011 noul tip de iaurt a fost lansat pe piata. "Ceea ce este foarte motivant si energizant pentru un om de marketing este sa gaseasca inspiratie in diverse feluri", spune Anca Stroe, care nu crede in procesul de inovatie ideal, ci in cautari permanente, in intelegerea consumatorilor, in schimbari, pentru a genera noutatea. Ea spune ca idei exista pretutindeni in jur, "trebuie doar sa avem deschiderea sa le descoperim si sa le facem relevante pentru consumatori".