Potrivit estimarilor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), in afara tarii lucreaza 100.000 de constructori calificati, cei mai multi in Israel, Germania, Spania si Italia, pe un salariu de 800-1.000 de euro pe luna, in timp ce acelasi muncitor ar primi lunar aici 200-300 de euro lunar. Salariul minim net in constructii este estimat sa ajunga la 300 de euro pana in 2009, in timp ce salariul mediu sa urce pana la 600 de euro, adica atat cat se castiga acum in Ungaria, Polonia sau Cehia.

Marian Manea avea doar 20 de ani cand a plecat din Romania. “Tocmai terminasem stagiul militar, nu muncisem niciodata, dar auzisem ca in Spania se traieste mai bine si ca nu ai cum sa ramai fara un loc de munca”, spune Marian Manea. Tocmai pentru ca nu avea experienta, s-a angajat in domeniul despre care spune ca este cel mai deschis pentru barbatii care nu se tem de munca: in constructii. Acum, la patru ani distanta de momentul plecarii, nu are niciun regret. “Am ajuns de la munca simpla si bruta sa ajung sa coordonez o intreaga echipa de muncitori. Acum ma ocup mai mult de gasirea clientilor, transportul de marfa, supravegherea muncitorilor si castig mult mai bine decat as fi castigat in Romania.”

Daca acum un muncitor roman in constructii castiga in tara aproximativ 300 de euro pe luna, in Spania, Italia, Marea Britanie sau Germania castiga de trei ori mai mult. Este greu de crezut ca s-ar putea ajunge la un salariu de 900 de euro si in Romania, dar, cu toate acestea, specialistii cred ca daca s-ar dubla macar, mult mai putini romani ar mai pleca. “Sa spunem ca nu se ajunge la aceasta suma, dar daca ar avea si muncitorii romani un salariu de 750 de euro pe luna, sa zicem, va garantez ca nu ar mai pleca”, crede Razvan Niculescu-Aron. Sunt insa si cazuri in care muncitorii in constructii, constienti fiind de faptul ca sunt foarte cautati, si-au stabilit tarife cu mult peste media pietei.

“Am vazut situatii in care un faiantar sau un zidar cere si 1.000 de euro pentru un proiect. Acum depinde de angajator daca este dispus sau nu sa ofere aceasta suma”, mai spune vicepresedintele PSC. Ca atare, companii precum Coifer sau Bechtel (care a angajat circa o suta de turci pentru lucrarile la Autostrada Transilvania) aleg sa importe forta de munca. Grupul Coifer este insa un exemplu ca aceasta metoda nu e deloc ideala. Lucrurile nu au mers ca pe roate in cazul celor 100 de muncitori indieni angajati pentru realizarea unui proiect in apropierea Sibiului, avand in vedere ca dupa sase luni de munca, 13 dintre acestia s-au intors acasa. In momentul de fata, in cadrul grupului mai lucreaza in jur de 40 de indieni.

“Vom continua, insa vom face o selectie mult mai riguroasa. Noi am inregistrat o crestere continua, atat ca grad de complexitate a lucrarilor, cat si ca venituri si avem nevoie de angajati bine pregatiti profesional”, spune Francisci.

Inaintea eventualelor incompatibilitati, procesul in sine, de la recrutarea oamenilor pana la aducerea lor in tara, este destul de greoi si birocratic - se cer multe documente pentru a putea angaja cetateni straini (altii decat cetateni ai statelor Uniunii Europene), timpul de obtinere a autorizatiilor de munca este mare, desi prin legislatia in vigoare, emiterea autorizatiei de munca se face in termen de 30 zile.

Prezenta unui strain din afara spatiului UE, angajat in munca sau detasat la o companie in Romania, este conditionata de existenta a doua documente: autorizatia de munca si permisul de sedere. De asemenea, aducerea muncitorilor straini nu poate fi prima optiune a unui angajator roman. Acesta trebuie sa faca dovada ca a incercat in prealabil sa gaseasca mana de lucru pe piata interna - printre documentele pe care le depune la ORI figureaza o adeverinta de la agentia locala pentru ocuparea fortei de munca cu privire la personalul disponibil pentru postul ce urmeaza a fi ocupat de strain, precum si dovada publicarii unui anunt pentru ocuparea postului vacant intr-un cotidian de larga circulatie.

“Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca are in evidenta forta de munca autohtona disponibila, fapt pentru care societatea noastra a solicitat in nenumarate randuri repartizarea acestor someri, actiune incheiata insa fara niciun rezultat”, sustine Piero Francisci.

TEMPORAR SAU DEFINITIV.

Un alt exemplu de domeniu care pierde oameni catre tarile vestice este industria. Spre exemplu, spune Madalina Popescu de la Pluri Consultants, inginerii sudori au devenit o elita - sunt putini numerosi si pleaca, de obicei, cu contracte pe o perioada de un an-doi pentru o companie, acolo unde sunt santiere navale, platforme petroliere, santiere de constructii. “Pleaca si lucreaza un an-doi, dupa care incep sa li se propuna contracte individuale si lucreaza pentru diversi dezvoltatori si constructori pe bani frumosi. Ulterior, obtin dreptul de a-si aduce familia si pleaca din Romania cu totul”, spune managerul Pluri Consultants. Un inginer sudor poate castiga intre 3.000 si 10.000 de euro, in functie de expertiza lui, de numarul procedeelor in care este specializat, daca are sau nu drept de a face control al calitatii sudurii.

Si in domeniul ospitalitatii, deficitul de personal a crescut de la an la an. Tinu Sebesanu, CEO al Trend Hospitality, crede ca emigrarea este in momentul de fata cea mai mare problema a hotelurilor, a restaurantelor si a intregii industrii. “Au aparut studii care au aratat ca majoritatea celor care aleg sa plece si sa lucreze pe vase de croaziera sau in restaurantele si hotelurile din afara sunt tineri cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani, care locuiesc cu parintii, iar motivul pentru care pleaca este de a castiga suficienti bani pentru a-si lua o casa”, spune Sebesanu.