De la furcă la furculiţă

Pas cu pas, activităţile companiei s-au extins în mai multe zone. În 2008, de pildă, pentru a se putea aproviziona cu carne de pui au făcut prima fermă de păsări, modificând o fostă fermă de vaci, "pe care am preferat s-o relocăm pentru că nu aveam teren suficient în locul respectiv". Cu o investiţie de 800.000 de euro, prima fermă a fost, după spusele lui Şoneriu, "o jucărie", având o capacitate de 50.000 de pui pe serie; un singur angajat era suficient. Pentru a acoperi însă cererea din magazinele proprii a fost nevoie de încă o fermă de păsări, care a crescut capacitatea până la 200.000 de pui pe serie. "Aveam expertiză destul de mare pe partea de creştere a vacilor şi porcilor şi a fost destul de uşor să trecem la această activitate, unde totul este automatizat", îşi aminteşte Valentin Şoneriu, care susţine că păsările din fermă sunt crescute fără hormoni şi sunt hrănite doar cu furaje naturale. "De aceea, perioada de creştere este mai mare, iar carnea are altă textură."

Pentru a completa oferta de pe rafturile magazinelor proprii mai era nevoie de lactate. Aşa că în 2010 grupul braşovean a pus în funcţiune fabrica de procesare a laptelui, cu o capacitate de 200.000 de litri pe zi, în urma unei investiţii de 4 milioane de euro din fonduri SAPARD, surse proprii şi credite bancare. Doar 35-40% din cantitatea de lactate procesate este vândută în propria reţea, restul fiind vândută prin aşa-numiţii "key accounts"-i, adică magazine precum Carrefour, Auchan sau Mega Image. Una peste alta, din totalul produselor ce ies de pe liniile de fabricaţie ale grupului, circa 60-65% sunt vândute prin spaţiile proprii "şi încerc în permanenţă să menţin aşa ponderea", spune tânărul antreprenor. El este încredinţat că "asta ne dă şi putere în piaţă, pentru că avem deopotrivă echilibru şi cash-flow".

Compania îşi vinde produsele şi prin intermediul lanţurilor de magazine Lidl, Mega Image, Penny, Cora şi Metro Cash & Carry, în esenţă fiind vorba despre reţele care au platforme logistice, spune directorul general al firmei. Iar propria divizie de retail CarmOlimp, unde adaosurile practicate variază între 2 şi 30%, nu are un plan agresiv de extinderi anul acesta, 2012 fiind mai degrabă un an de aşezare. "Probabil că de anul viitor vom începe extinderea."

Valentin Şoneriu consideră că actuala perioadă este foarte grea şi, crede el, tendinţa oamenilor de afaceri este să dea vina pe factori cum sunt nivelul ridicat al TVA sau pe măsurile de austeritate. Cu toate acestea, mai greu atârnă în balanţă un alt aspect: în 2007 existau în toată ţara capacităţi autorizate de producţie de 5.000 de tone pe zi, iar consumul este de cinci ori mai mic (1.000 de tone pe zi). În aceste condiţii, a fost nevoit să identifice un nou motor de creştere, pentru a compensa reducerea vânzărilor pe partea de mezeluri. "Proiectul care are cel mai mare succes este pentru carnea proaspătă ambalată în atmosferă protectoare", afirmă Şoneriu. Pentru aceasta, compania a investit o jumătate de milion de euro pentru linia de ambalare, devenind unul dintre cei mai mari furnizori pe acest segment, cu o cotă de piaţă estimată la 35% din totalul vânzărilor categoriei. Capacitatea totală depăşeşte 35.000 de caserole pe zi, iar CarmOlimp livrează carne de porc şi de vită în super şi hipermarketuri, sub mărcile proprii ale acestora, dar şi în propria reţea. În plus, compania a demarat în urmă cu doi ani şi o investiţie într-o staţie de biogaz, cu un buget de investiţii de 5 milioane de euro din surse proprii şi bani nerambursabili de la Fondul de Mediu. Staţia va fi pusă în funcţiune anul acesta; jumătate din producţie va fi destinată consumului propriu, iar diferenţa va fi vândută către reţeaua naţională de electricitate.