Săptămâna trecută Ministerul Economiei a reintrodus în dezbatere publică două proiecte de lege privind organizarea pieţei energiei electrice şi a gazelor naturale. Acestea prevăd ca, începând din 2012 şi până în 2015, preţurile reglementate să fie eliminate treptat conform unui calendar aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Totuşi, eliminarea preţurilor reglementate după 31 decembrie 2015 nu este un lucru cert, deoarece proiectele prevăd şi că preţurile reglementate ar mai putea fi menţinute în anumite condiţii. Legislaţia europeană permite protejarea consumatorilor vulnerabili prin preţuri reglementate, dar atât: în ce priveşte restul de clienţi, europenii consideră că aceştia trebuie să fie lăsaţi să aleagă liber de la ce furnizor vor să cumpere energie. "Stabilirea preţurilor pentru consumatorii finali prin intervenţia statului ridică obstacole în calea noilor intraţi pe piaţă şi, prin urmare, privează consumatorii şi companiile de dreptul lor de a alege cel mai bun serviciu de pe piaţă", precizează oficialii CE în scrisoarea care însoţea, în luna aprilie 2011, două avize motivate către România (unul privind energia electrică şi celălalt gazul), avizele reprezentând ultima etapă a fazei pre-contencioase în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru.

Eliminarea preţurilor reglementate este un subiect extrem de sensibil pentru Guvern, deoarece liberalizarea pieţei ar determina scumpirea energiei la consumatorii casnici. Luca D'Agnese este perfect conştient de acest aspect: "Fie că vrem sau nu vrem, vor fi schimbări care ar putea fi dureroase, nu numai pentru consumatori, ci şi pentru politicienii sub care vor avea loc aceste schimbări şi care vor fi asociaţi cu aceste majorări de preţ. Este adevărat că sunt paşi politici, dar ei trebuie făcuţi; noi am făcut lobby pentru nişte schimbări: dacă vreţi să investim atât, trebuie să se schimbe nişte lucruri". D'Agnese acceptă că vor fi majorări de preţuri, dar nu înaintează niciun procent al scumpirilor: "Toate aceste investiţii din piaţa de energie trebuie finanţate. Eu nu am un punct clar de vedere despre cât trebuie să crească preţurile, ştiu doar că preţul e prea jos acum".

Faptul că statul român întârzie în mai multe decizii, atât în ce priveşte regularizarea, dar şi amânarea de mai mulţi ani a unor proiecte energetice în care este implicat şi Enel nu îl deranjează atât de mult pe CEO-ul companiei. E obişnuit cu ritmul de lucru, de multe ori anevoios, al guvernelor şi administraţiilor: "Obţinerea autorizaţiilor pentru proiecte industriale este la fel de greoaie în toată Europa, nu cred că e exagerată în România". Tocmai de aceea, nu tună şi fulgeră în legătură cu tărăgănarea proiectului Cernavodă, din care s-au retras în acest an toţi marii parteneri europeni din cauza întârzierii proiectului. Nu insistă asupra privatizării producţiei, cum fac alţi directori din domeniu, ba chiar a încercat să fie pro-activ şi să propună statului român proiecte noi precum centralele virtuale: "Printr-o astfel de centrală virtuală se scoate la licitaţie o anumită capacitate dintr-o unitate de producţie a energiei. Pentru această capacitate se organizează o licitaţie, iar câştigătorul poate utiliza energia rezultată pe un anumit interval de timp, întreaga unitate fiind în continuare în proprietatea statului. Dacă tu, ca stat, nu vrei să renunţi la tot deodată, poţi să aplici o astfel de soluţie care le dă şansa altor jucători din piaţă să aibă producţie de energie, dar controlul unităţii rămâne al tău".