Faptul că Bitdefender este o companie românească - România înseamnă sub 5% din cifra de afaceri - nu a fost un dezavantaj pe piaţa globală. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în România, unde cei doi admit că există o mai mare neîncredere în produsele locale. Compania a luat parte la evaluările organizaţiilor independente din diverse ţări, care selectează şi testează cele mai relevante produse de pe piaţă şi le ierarhizează într-un clasament. Cele mai reputate, AV Test din Germania şi AV-Comparatives din Austria, au clasat Bitdefender în ultimii doi ani pe poziţii dominante: „Din zece teste, de nouă ori noi am ieşit pe locul întâi. Dacă te uiţi la primele cele mai bune produse de pe piaţă, constaţi că alte trei din primele cinci folosesc tehnologii Bitdefender".

Apoi, în ultimii trei ani, focusul s-a mutat în zona de soluţii pentru business, loc înspre care s-a îndreptat cea mai mare parte din investiţii. Explozia tehnologică legată de virtualizare şi cloud a făcut ca Bitdefender să fie singurul jucător care poate oferi la ora actuală soluţii de securitate pentru medii virtuale eterogene. Pasul următor este ca oamenii de vânzări şi marketing să valorifice această tehnologie. Deşi este costisitor, Talpeş ia oamenii care vând din ţările pe care le ţinteşte. „Regula de aur„ pe care o aminteşte creatorul Bitdefender, legată de investiţii, este câte o treime din buget pentru cercetare, marketing/vânzări şi suport. Astăzi, banii cheltuiţi pentru vânzări şi marketing îi depăşesc pe cei alocaţi cercetării: „Până când vezi fructul te costă. Trebuie să investeşti în oamenii de vânzări şi marketing. Un om de vânzări poate să-ţi aducă un milion de dolari pe an, este o practică curentă„. Raportul dintre salariu şi cifra de afaceri generată trebuie să fie unu la cinci, deci la un salariu de 200.000 de dolari pe an angajatul generează un milion.

Talpeş face investiţii pentru ca şi românii să înţeleagă că Bitdefender nu este doar un antivirus. Piaţa locală, deşi puţin importantă cifric, este totuşi un reper pentru orice companie: „Poate vine cineva şi-mi zice: «Dacă la tine în piaţă nu eşti în stare să fii numărul unu, ce-mi vorbeşti de alte pieţe?»". Lupul dacic, introdus din 2011 drept noua imagine de brand, este strâns legat de ţara în care s-a format compania şi a avut rolul de a face ca imaginea să fie mai puternică, în corelaţie cu poziţionarea pe primul loc în piaţă.

EVALUAREA UNUI IMPERIU DE CĂTRE CEL CARE L-A CONSTRUIT

„Suntem o companie care a plecat din România. Dacă e să ne uităm la ce ştim noi cel mai bine să facem, noi ştim să facem produse tehnologice. Vânzări şi marketing am învăţat„, spune Florin Talpeş. Piaţa românească a oferit şi încă oferă resurse în materie de ştiinţă, în cazul vânzărilor şi marketingului global piaţa nu e la fel de competitivă - „suntem Sahara„. Produsele de nouă generaţie la care lucrează sunt în prezent competitive, însă minusul la care Bitdefender plănuieşte să lucreze pentru a ajunge pe podium la capitolul cotă de piaţă la nivel mondial se leagă tocmai de abilităţile de vânzări. Dacă în Franţa sau Australia brandul e binecunoscut, în Statele Unite Bitdefender este încă la început şi caută clienţi şi parteneri noi - „suntem în primii zece jucători, dar nu în primii trei".

Tocmai noile tehnologii la care se lucrează ar urma să poziţioneze Bitdefender drept lider pe anumite segmente de piaţă. Viitorul după Talpeş sună aşa: „Vrem să demonstrăm că o companie românească de tehnologie pornită de la zero poate valora sute de milioane de dolari. O sută de milioane este deja un prag foarte înalt. Sute de milioane sună deja foarte interesant". Omul de afaceri spune că la un moment dat va urma listarea pe bursă a companiei. Discuţiile cu investitori există, Talpeş spune că este în permanent contact cu investitori din Silicon Valley, interes existând şi din partea lor, dar şi din partea Bitdefender: „Dacă noi nu am atras în momentul ăsta investiţii, asta înseamnă că noi nu am crezut că atrăgând bani vom şti şi ce să facem cu ei. Dacă am vrea să atragem 10, 20, 30 de milioane de dolari, credeţi-mă că în şase luni i-am avea. S-ar putea ca în viitor să ştim".