Ea mai spune că, prin definiţie, fondurile de investiţii dinamizează piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A), întrucât perioada lor investiţională este relativ scurtă (5-7 ani), iar companiile lor din portofoliu pot trece de la un fond la altul crescând continuu. „Am avut în ultimii ani în România, mai multe tranzacţii de tip secondary şi chiar tertiary buy-outs, în care fonduri de investiţii au tranzacţionat cu un alt fond.” De exemplu, în cazul retailerului Profi, Mid Europa Partners a cumpărat de la Enterprise Investors, în cazul furnizorului de servicii medicale Regina Maria, Advent Internaţional a cumpărat de la 3TS, iar apoi a vândut către un alt fond mai mare, Mid Europa Partners. „Într-o altă tranzacţie, Oresa Ventures a vândut La Fântâna către Innova Capital, după care a cumpărat-o din nou (…)”, explică Cornelia Bumbăcea.

Spre deosebire de fondurile clasice de private equity, Oresa nu are o durată de viaţă sau un buget de investiţii predefinit, explică Laurenţiu Ispir, partener în cadrul fondului de investiţii. „Acest lucru ne oferă avantajul de a sta alături de companiile noastre atât cât este nevoie pentru a atinge obiective strategice.” Oresa Ventures a stat şapte ani în acţionariatul companiei româneşti La Fântâna, pentru ca în 2007 fondul de investiţii polonez Innova Capital să preia 92% din acţiuni. Vânzători au fost atunci Oresa Ventures, dar şi fondatorul businessului, Cristian Amza (un pachet de 7%), într-o tranzacţie estimată la 35 de milioane de euro. Amza a rămas acţionar alături de Innova cu un pachet de 8%. În 2016, după o pauză de aproape un deceniu, Oresa Ventures a revenit în acţionariatul producătorului de apă în sistem de watercoolere.

„Avem permanent la dispoziţie 30-40 de milioane de euro pentru finanţarea de achiziţii şi oportunităţi interesante.” Ispir spune că fondul vrea să investească minimum 10 milioane de euro per tranzacţie, iar în acest moment monitorizează atent sectorul serviciilor pentru pariuri noi. Celelalte sectoare tradiţionale de focus pentru Oresa sunt bunuri de larg consum, retail sau distribuţie, materiale de construcţii şi finisaje, alături de sectorul financiar.

Oresa este prezentă în România din 1996, iar de atunci a investit peste 150 mil. euro local în 14 companii. „Vedem în continuare ca principale atuuri ale ţării potenţialul pieţei şi filonul antreprenorial foarte puternic. Principalul dezavantaj este volatilitatea foarte ridicată a mediului politic şi legislativ”, mai spune Ispir. Cu toate acestea, fondul are 10-20 mil. euro pentru a paria în 2018 pe o nouă tranzacţie, fie pentru consolidarea prin achiziţii a companiilor din portofoliu, fie pentru oportunităţi complet noi. În 2017 fondul şi-a concentrat atenţia pe întărirea poziţiei de piaţă a celor şase companii din portfoliu. Ca rezultat, cifra de afaceri consolidată a acestora a crescut cu aproximativ 15% anul trecut faţă de 2016.

„Pe termen mediu şi lung, tranzacţiile, atât cele în care participă fondurile de investiţii, cât şi cele în care sunt implicaţi investitori strategici, ar fi favorizate de întărirea forţei financiare a capitalului autohton”, crede Cornelia Bumbăcea. Acest lucru ar permite afacerilor româneşti să consolideze poziţia pe piaţă sau să se extindă pe plan regional şi să devină mai interesante pentru investitori care urmăresc tichete mai mari de investiţii, de peste 50 mil. euro.

„Acest aspect este relevant în contextul în care fondurile de investiţii active sau interesate de Romania sunt preponderent fonduri de creştere (capital growth funds), ceea ce presupune că un număr mai mare de businessuri locale să poată fi scalate de antreprenorii locali până la punctul la care ele să poată ajunge pe radarul acestor fonduri de investiţii,” adaugă Bumbăcea.

Anda Rojanschi, partener tranzacţii în cadrul casei de avocatură D&B David şi Baias, afirmă că marile fonduri care investesc pe plan global - cu tichete de investiţii de peste 100 mil. euro - au scanat piaţa românească în ultimii 2-3 ani. S-au uitat la tranzacţii semnificative, care să se încadreze tiparului lor de investiţii. De asemenea, au vizat şi noi sectoare cum ar fi cel al serviciilor medicale, al portofoliilor de credite neperformante sau instituţii bancare.

„Dintre marile fonduri globale de private equity, nume pe care le-am întâlnit în tranzacţiile din ultimul an, de pildă, WarburgPincus, Advent, Ardian sunt în top 25 private equity la nivel global în 2017, având în administrare portofolii valorând mai mult de 50 de miliarde de euro”, completează reprezentanta D&B David şi Baias. Acestea nu au ieşit câştigătoare în mutările în care au fost implicate, însă prezenţa lor la masa negocierilor este un semnal pozitiv.

„Dacă facem un inventar al tranzacţiilor din ultimii trei ani, în care au fost implicate fondurile de investiţii, observăm că atât numărul (peste 100 de tranzacţii), cât şi valoarea lor medie au crescut an de an”, conchide Anda Rojanschi, într-un ton optimist