Un alt nume nou pe piaţa locală este cel al firmei americane de private equity J.C. Flowers & Co., care a preluat recent activele Piraeus Bank din România, după lungi negocieri. Între cele două părţi s-au purtat discuţii şi în 2016, însă dealul a picat din cauza unor neconcordanţe legate de preţul tranzacţiei. Fondul a reluat însă negocierile şi a câştigat procesul de preluare în care s-a luptat cu grupul ungar OTP Bank. J.C Flowers a mai încercat să intre pe piaţa locală şi prin preluarea băncii Carpatica, însă şi acolo dealul a picat. Fondul voia să cumpere Piraeus Bank şi banca Carpatica şi să creeze un grup care să îi permită o vizibilitate mai mare pe piaţa bancară locală. În procesul de preluare al Piraeus Bank România fondul a fost asistat de casa de avocatură Clifford Chance.

„Această tranzacţie marchează debutul investitorului american pe piaţa locală şi trimite, totodată, un semnal foarte bun comunităţii internaţionale cu privire la potenţialul acestei industrii de a atrage investitori americani de calibru.” Tot avocaţii de la Clifford Chance au asistat şi fondul de investiţii Vitruvian Partners în preluarea pachetului de acţiuni la Bitdefender.

„Am mai spus-o, o repet, urmează tranzacţiile de 1 miliard plus! De euro”, crede Florian Niţu, managing partner al casei de avocatură Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii. În telecomunicaţii, în energie şi în imobiliare sunt câteva afaceri, portofolii sau reţele care se încadrează în această evaluare şi care au atins punctul de maximă expansiune posibilă cu mijloace locale/interne, adaugă el. „Preluarea acestora de către jucători globali este de dorit, din toate punctele de vedere.”

România nu a mai avut de multă vreme o mutare de un miliard de euro pe piaţa fuziunilor şi achiziţiilor, iar jucătorii din domeniu o doresc de mai mulţi ani, dar sunt încă prudenţi în afirmaţii privind momentul şi domeniul. Istoric, economia României a văzut doar trei tranzacţii de peste un miliard de euro – preluarea a 65% din BCR de către Erste, achiziţia de către Vodafone a 79% din MobiFon-Connex şi cumpărarea a 75% din Rompetrol de către kazahii de la KazMunaiGas – cea mai recentă datând din 2008, ultimul an de boom economic. Niciuna nu a fost realizată de un fond de investiţii.

„Este însă efervescenţă în mai toate industriile, la mai toate nivelurile.” Ca să dea doar câteva exemple, Florian Niţu afirmă că în industrial, logistică, distribuţie vede un adevărat vertij de proiecte noi, în pharma & healthcare procesul de consolidare naţională este încă foarte intens, iar cei consolidaţi, cel puţin în parte, vor face prin fuziuni, vânzări sau achiziţii pasul către integrare europeană. „Ca să nu mai vorbesc de zona IT, în particular software, unde avem de-a face cu o dinamică specială.”

Dragoş Atanasiu, senior manager tranzacţii în cadrul companiei de audit şi consultanţă PwC România, afirmă că domeniile de interes pentru majoritatea fondurilor de investiţii sunt cele în care portofoliul de clienţi este dispersat şi perspectivele de creştere sustenabilă sunt foarte bune, cel puţin până la momentul unui potenţial „exit”. În această descriere el aminteşte sectoare ca acela al bunurilor de larg consum (FMCG), serviciilor medicale, retail şi la modul general serviciile B2B, sectorul financiar şi sectorul tehnologiei (la mare interes şi pe piaţa globală).

„Sectorul real-estate-ului (o altă vedetă a economiei locale, mai ales în ultimii ani - n.red.) este dominat în continuare de fonduri de investiţii specializate, ca de exemplu NEPI Rockcastle, Globalworth, GTC, Revetas Capital sau Cerberus,” spune Atanasiu.

Enterprise Investors, unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţa de private equity locală, investeşte în sectoarele cu ritm mare de schimbare şi inovaţie şi cu perspective solide de creştere, cum sunt produsele şi serviciile orientate către consumator, ca de exemplu retail, IT, servicii financiare, telecomunicaţii şi servicii medicale; şi producţia industrială este de interes pentru fond.

Pe de altă parte, Axxess Capital a dezvoltat de-a lungul timpului o afinitate pentru serviciile financiare. Patria Bank este ultimul exemplu, însă istoria fondului în acest sector porneşte din anii ’90, „de la salvarea Băncii Agricole”. Având în vedere gradul de bancarizare din România lui 2018, „vom continua să investim în acest sector întrucât vedem un potenţial de creştere remarcabil în contextul în care ponderea creditului neguvernamental în PIB este de 29%”, spune Manda. De asemenea, fondul va continua să investească în sectoare precum e-commerce, retail dar şi FMCG, întrucât, chiar dacă există politici prociclice din partea guvernului, capacitatea de consum a României este încă neatinsă; de pildă rurarul şi urbanul mic au rămas mult în urmă, spune Horia Manda. Şi nu în ultimul rând, tehnologie. „Cu Bitdefender, am început să dezvoltăm o competenţă în interiorul echipei şi pentru acest sector, iar integrarea tehnologiei în toate celelalte industrii reprezintă cu siguranţă o oportunitate de investiţii pentru un jucător ca Axxess.”

Avocatul Florian Niţu crede că se uită mereu faptul că România este ceea ce investitorii numesc „low tax jurisdiction“, cu 10% impozit pe venit, 16% pe profit şi 5% pe dividende. Aceste aspecte sunt o combinaţie foarte favorabilă atât pentru start-up şi business development în general, cât şi pentru mari achiziţii. „Vedem deja achiziţii montate în jurul unor societăţi holding româneşti sau înfiintaţe în România.” În al doilea rând, România oferă încă, în mai toate industriile, în mai toate sectoarele, posibilităţi de creştere organică, fie pentru că „le-am ratat anterior - infrastructura mare tot va fi făcută -, fie că nu le-am epuizat – alfabetizarea financiară sau retailul online au încă un spaţiu natural masiv de expansiune, ca să dau doar două exemple”. El mai spune că de câţiva ani România se bucură de apartenenţe politice şi instituţionale internaţionale solide şi, mai recent, de garanţii de securitate cum n-a avut niciodată. „În business, investiţiile mari şi angajamentele pe termen lung pur şi simplu nu se fac în absenţa acestor garanţii”, completează Niţu.

Cornelia Bumbăcea, liderul echipei integrate de tranzacţii a companiei de audit şi consultanţă PwC România, afirmă că piaţa locală trebuie privită într-un context global şi european favorabil. Totuşi, ritmul de creştere economică a României a fost principalul factor determinant. „Consolidarea încrederii investitorilor în piaţa românească a avut loc treptat în ultimii ani, pe măsură ce au fost închise câteva tranzacţii mari de succes.”