La nivelul întregii ţări, zonele care au atras cele mai multe investiţii industriale sunt cele din vest, precizează Bogdan Belciu, în principal deoarece o bună parte din producţie ia calea exportului. „Vestul ţării oferă acces direct la autostrăzile ţărilor vecine şi multe centre de producţie s-au dus în primul rând către Timişoara şi Arad, dar şi în judeţele adiacente, până la Cluj şi Sibiu„, spune reprezentantul PwC. Pe de altă parte, oraşele Piteşti şi Craiova au stimulat industria auto şi numeroşi producători de componente au investit în completarea producţiei Dacia şi Ford.

„O zonă care continuă să aibă câteva avantaje importante este cea a Moldovei, cu o disponibilitate bună a forţei de muncă educată şi cu costuri mici, dar cu o infrastructură insuficientă din păcate şi, de aceea, cu un acces dificil pentru export pe orice mod - rutier, feroviar, naval„, adaugă Belciu. De altfel, punctează Mircea Coşea, costurile cu forţa de muncă ar putea cântări chiar mai greu în viitor, iar investitorii s-ar putea orienta mai degrabă către Moldova şi Dobrogea. „Mai cu seamă dacă se va pune în practică proiectul regionalizării, puterea administraţiei locale va creşte", spune Mircea Coşea.

În accepţiunea europeană a aglomerărilor industriale, zona Bucureşti-Braşov-Ploieşti este singura regiune industrială din România. La nivelul continentului există în jur de 30 de zone industriale, cum sunt Rotterdam - Anvers, Rhin - Ruhr, Torino - Milano. Regiunea industrială Rhin-Ruhr, una dintre cele mai vechi aglomerări industriale de pe glob, a apărut ca urmare a zăcămintelor mari de cărbuni din bazinul Ruhr. Ca urmare, în zonă s-au dezvoltat treptat industria minieră, cea siderurgică, a construcţiilor de maşini sau petrochimia. În ultima perioadă, serviciile au crescut spectaculos, depăşind industria prelucrătoare din punctul de vedere al ponderii în PIB şi al populaţiei angajate. Principalele centre sunt Dortmund, Düsseldorf, Bochum şi Essen.

Pe de altă parte, fenomenul dezindustrializării în regiunea Bucureşti-Braşov-Ploieşti s-a făcut simţit mai degrabă în primele două oraşe. Din Capitală au dispărut Electroaparataj, Romprim, Tricodava sau Ventilatorul, iar Braşovul a pierdut nume grele, precum Tractorul sau Roman, ca să le pomenim pe cele mai cunoscute. Majoritatea spaţiilor de acest fel au intrat în vizorul dezvoltatorilor imobiliari, care au deschis deja spaţii comerciale sau se pregătesc s-o facă. Aşa că din trioul Bucureşti - Braşov - Ploieşti doar capitala prahoveană atrage investiţii industriale.

Cât priveşte, „plasarea Ploieştiului în zona industrială Bucureşti - Braşov - Prahova nu cred că are importanţă pentru investitorii în domeniul industrial. Pentru cei din retail da, pentru că îi interesează piaţa de desfacere„, spune Coşea. În plus, adaugă tot el, în Capitală este un nivel mai ridicat de birocraţie, iar mediul este „mult mai politizat".

„Specificul economiei judeţului Prahova este unul industrial, de aceea industria prelucrătoare şi producătoare de utilaje şi mărfuri industriale va continua să se dezvolte. În plus, cel mai mare parc industrial şi logistic din SE Europei - Ploieşti West Park de la Ariceştii-Rahtivani- va găzdui şi dezvolta activităţi logistice de mare amploare. Investiţia totală se va apropia de 750 milioane de euro„, adaugă Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova.