Nici la capitolul infrastructură nu stăm prea bine. Conform ultimului raport realizat de INS, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.606 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.316 km (41,0%) drumuri judeţene şi 33.158 km (38,5%) drumuri comunale. Însă dintre toate acestea doar 32.641 km (37,9%) sunt drumuri modernizate şi 32.303 km (37,5%) sunt drumuri pietruite şi de pământ, restul de 21.136 km (24,6%) fiind drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circulaţie, 10,3% (1.807 km) drumuri cu 4 benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circulaţie. Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 39,9%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale, erau în proporţie de 44,4% drumuri pietruite.

În topul celor mai mari cheltuieli ale statului realizate în România se află cele cu protecţia socială (care consumă o treime din cheltuielile totale ale statului, sub media UE de 40%), afaceri economice (17,6% faţă de media UE de 8,8%), servicii publice generale (circa 14%, la egalitate cu media UE), sănătate (11,4%, sub media UE de 14,8%), educaţie (8%, faţă de media UE de 10,3%) şi siguranţă şi ordine publică (6,3%, faţă de media UE de 3,7%), potrivit unei analize ZF realizate pe baza datelor de la Eurostat.

Dacă România mai are de lucrat la calitatea vieţii populaţiei, ce se întâmplă la nivel cultural, social pe plan local? Se întâmplă ceva coerent în acest sens sau trăim într-un bazar de gusturi?

Viaţa socială şi culturală

Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.