Pentru o investitie mai mare, de ordinul a zeci de milioane de euro, singurele actiuni pentru care poate fi acoperit riscul sunt cele ale SIF Oltenia si SIF Moldova la Bursa din Sibiu. Contractele pentru cursul valutar sau pentru celelalte active suport, cum ar fi Banca Transilvania sau SNP Petrom, sunt in numar redus. “Investitorii mici sunt singurii care pot face hedging pentru cele cateva actiuni prezente la Sibiu. Fondurile nu au cum, lichiditatea este inca prea redusa la Sibiu si nici alte instrumente de acoperire a riscului nu au. Exista insa sperante pentru perioada urmatoare”, spune Adrian Simionescu, director general la Vienna Investment Trust. Cele doua societati de investitii financiare acopera peste 90% din totalul contractelor incheiate la Sibiu.

Existenta acestor instrumente este necesara pentru mentinerea lichiditatii pietei de capital, una dintre principalele probleme ale Bursei de Valori. Vanzarea in lipsa (tranzactionarea unor actiuni pe care nu le detii da posibilitatea investitorilor de a paria pe scaderea cotatiei, nu pe cresterea ei) este unul dintre contractele ce urmeaza a fi lansate doar in perioada urmatoare. “Market-makerii, cei care mentin lichiditatea, calcularea pretului de inchidere dupa media ponderata si vanzarea short (in lipsa) sunt instrumente care ne vor ajuta sa traversam mai usor criza si le vom lansa in perioada urmatoare”, spune Stere Farmache, presedintele BVB. Brokerii spera ca trendul se va intoarce inainte de lansarea acestor instrumente, asteptate inca de anul trecut.

Definitia crizei

Inainte de orice apreciere, trebuie trasate coordonatele: intr-o epoca a globalizarii, nicio tara nu este imuna la ceea ce se manifesta in Statele Unite ale Americii, crede Nouriel Roubini, profesor de economie la New York University’s Stern School of Business. Roubini a facut o lista cu invinsi si invingatori in cazul in care economia americana intra in recesiune, iar Romania se afla, alaturi de Estonia, Lituania, Ungaria si Bulgaria, in grupul perdantilor din grupul fostelor state socialiste. Pe lista figureaza si Mexic, Canada, China, o serie de state din Asia si America Latina, dar si Marea Britanie, Franta, Germania si Japonia. Roubini crede ca o parte din economia SUA va avea de castigat, prin cresterea valorii exporturilor din cauza slabirii dolarului, efecte benefice urmand a fi resimtite si de importatorii din Europa, Japonia si China, dar si de consumatorii din Europa, platiti in euro si amatori de marfuri cotate in dolari. Roubini remarca “hoardele” de europeni care bantuie New Yorkul in cautare de chilipiruri - bunuri de lux, haine sau pantofi. “Aceasta poate aduce zambetul si pe fetele catorva comercianti americani”, conchide profesorul.

Abordarea pragmatica a lui Roubini se regaseste numai in parte in Romania. In primul rand, ramane intrebarea daca este sau nu vorba de o criza. Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania, este convins de existenta crizei, parerea sa fiind impartasita si de Sorin Minea, presedintele Angst sau de David Flusberg, presedintele companiei imobiliare Adama. Dragos Simion, presedintele Flamingo, vorbeste nu de o criza mondiala, ci de recesiune in SUA si de ciclicitate in economie, iar Razvan Pasol, directorul general al SSIF Intercapital Invest, remarca incetinirea cresterii economice in economiile dezvoltate, insotita de aparitia temerilor legate de somaj, inflatie, nivel redus al consumului, al investitiilor si al comertului exterior. Dinu Patriciu crede ca nivelul pierderilor generate de criza ipotecara depaseste si valorile anuntate pana acum de bancile americane, dar si granitele SUA. Bancile au anuntat pierderi de 190 de miliarde de dolari, iar Fed a pompat in sistem 200 de miliarde de dolari. “Dar exista o gaura de mii de miliarde in lumea intreaga”, spune omul de afaceri, care recomanda studierea cu atentie a rapoartelor financiare ale institutiilor financiare din Europa, Rusia, sau China. “Criza e in subconstient, si toata lumea asteapta si e mai atenta ca de obicei”, afirma Lorand Szarvadi, directorul executiv al retailerului de electrocasnice si IT Domo.

Manual de supravietuire

Nu toata lumea are in spate rodul a zece ani de investitii agresive in piata romaneasca, asa cum a avut Siminel Andrei. Si nici o companie de talia Rompetrol, si nici o cladire ca America House. Sunt reale si general raspandite, in schimb, temerile de recesiune, temeri care pot fi depasite printr-o studiere atenta a pietei, prin cautarea de oportunitati si curaj. Pana sa creasca cu 350-400% in numai un an, mai sus mentionatul John Paulson a riscat sute de milioane de dolari, singur, intr-un pariu impotriva unei intregi piete.

Castiga cei ce sunt diferiti, altfel decat marea masa”, spune Dinu Patriciu, care considera ca investitiile considerate sigure, in aur sau in certificate de trezorerie, asigura un anumit nivel de protectie, dar nu duc la castiguri spectaculoase. “Cine a investit in perioada decembrie-februarie in <soft commodities>, adica in cereale, cacao sau cafea, a castigat 30% in trei luni”, spune Patriciu.