Afacerea medicului Ilie Vonica a fost in 2010 cel mai mare business controlat de un investitor roman din municipiul Sibiu. In clasament, Polisano este urmat de Ambient, retea de magazine de bricolaj detinuta de Ioan Ciolan. Cele peste 300 de milioane de euro, la nivel de grup, pozitioneaza Polisano drept cea mai mare afacere din industria farmaceutica cu capital 100% autohton.

Scandia Food este un alt lider sibian care face anual zeci de milioane de euro, din provincie. Compania este prima in Romania pe piata conservelor pe baza de carne, cu o cota de piata valorica de peste 68% in categoria pateului cu ficat. Importanta companiei este cu atat mai mare cu cat a rezistat pe piata din 1922, iar anul trecut a avut o cifra de afaceri de aproape 50 de milioane de euro.

Anul trecut, Scandia a inaugurat o fabrica la Sibiu, cu o suprafata de productie de peste 17.000 de metri patrati, in urma unei investitii de 40 de milioane de euro. "Incepand cu 2011, exportul va constitui una dintre prioritatile companiei, pentru care vom merge pe trei directii diferite: prezenta pe pietele unde exista un numar semnificativ de consumatori romani, precum Italia si Spania; transformarea Scandia intr-un brand regional, prin construirea brandului in Ungaria, Bulgaria si Moldova si fabricarea de marci proprii in Europa de Vest, in principal in zona ready meals", spune Andreea Teodorescu, directorul de marketing al Scandia Food.

In comparatie cu Capitala, care este nucleul sectorului serviciilor, provincia are marele avantaj ca a sustinut dezvoltarea unor businessuri din zona de productie, fie ca este vorba despre cosmetice, textile sau alimente. "Afacerile din provincie au evoluat foarte mult. Sunt cateva domenii de activitate in care caimacul nu este in Bucuresti. Spre exemplu, cei mai mari jucatori din agricultura sunt in provincie. La fel se intampla si in industria producatoare, fie ca vorbim de software, industria alimentara, productia de mobila etc.", spune Andrei Gosu, partener al firmei de training si consultanta in management Ascendis. In ultimii doi ani, compania a interactionat cu aproximativ 200 de companii dezvoltate de antreprenori din provincie, in cadrul programelor de consultanta si training.

Gosu tine sa mentioneze ca apar si piedici atunci cand derulezi afaceri din afara Bucurestiului. "Principalul dezavantaj il reprezinta faptul ca au un acces mai greoi la piata din Capitala, care este, de departe, cea mai mare in multe domenii. Asta pentru ca majoritatea companiilor mari au sediul central aici", spune Gosu.

La capitolul dezavantaje mai adauga accesul la grupurile decizionale si vizibilitatea mai scazuta decat in cazul companiilor din Bucuresti. "Presei centrale ii este mult mai la indemana sa abordeze companii bucurestene. Este mai greu si mai scump sa deplasezi un ziarist la Vaslui, de exemplu", subliniaza Andrei Gosu. Sunt insa si companii care prefera linistea reconfortanta a statului in umbra. Un exemplu este Edy Spedition, cel mai mare transportator roman, cu sediul in Timisoara si un volum al afacerilor care l-ar face oricand un subiect de interes pentru presa centrala. Conducerea companiei a evitat insa pe cat posibil aparitiile in presa, alegand sa dezvolte un business de peste 100 de milioane de euro anual, fara promovare si notorietate.

Altii insa au vrut sa vina in mijlocul jocului si, dupa ce au inceput afacerile in provincie, s-au mutat la Bucuresti. Este cazul lui Dan Ostahie, moldoveanul care a fondat Altex, liderul pietei de electronice, electrocasnice si IT, si Zoltan Teszari, fondatorul RCS&RDS, cel mai mare furnizor de televiziune prin cablu si internet. In ciuda faptului ca a mutat sediul central al companiei in Capitala, antreprenorul a ramas un personaj extrem de misterios si scump la vedere. Cel putin, pentru presa.

Cu mai multa sau mai putina glorie asumata sau recunoscuta, oamenii de afaceri pentru care Bucurestiul nu a reprezentant nici o tentatie, nici un miraj dau, de la distanta, multe lectii multinationalelor de aici. Prima este rezistenta in timp - niciuna dintre companiile-lider din provincie nu este mai "tanara" de 15 ani. Apoi este perseverenta si inovatia, doua criterii cruciale atunci cand vrei sa fii primul.