"La polul opus, in provincie suntem dezavantajati de polarizarea pietei si de oportunitatile generate de Bucuresti, care nu pot fi mereu valorificate din cauza distantei", adauga directorul general de la Renania. Si puterea de cumparare este mai mare in Capitala, iar despre consumatori se spune ca sunt ceva mai maturi decat cei din provincie si deschisi la produsele noi. Acestea insa nu ar insemna nimic daca infrastructura, principalul motiv de nemultumire al jucatorilor din provincie, nu ar fi atat de precara si nu le-ar da de multe ori planurile peste cap. "Calitatea serviciilor este influentata in mod direct de starea infrastructurii. In alte tari din regiune, cum este cazul Cehiei, livrarea nu mai este o problema pentru producator. Pentru noi insa, costul si durata de distributie raman probleme semnificative", spune Orlando Szasz si enumera obstacolele din infrastructura de care se loveste la orice pas - importurile maritime sunt mai scumpe decat in porturile europene, transportul feroviar aproape ca nu mai exista, iar cel rutier este deja celebru pentru hibele sale.

Nici macar faptul ca de la distanta relatia cu autoritatile se desfasoara altfel decat in cazul companiilor cu sediul in Bucuresti nu este vazuta ca o problema pentru fratii Szasz. Nu se asteapta la sprijin din partea statului, nu cer strategii de sustinere si s-ar multumi doar cu un cadru legislativ si fiscal cat mai stabil. "Singurul lucru la care putem spera, cu o mare doza de optimism, este aceea de a fi macar lasati in pace sa ne putem dezvolta afacerile. Cu alte cuvinte, bunavointa din partea statului este binevenita prin neimplicare sau omisiunea interventiei, pentru ca inconsecventa la nivel legislativ si fiscal ne dau frecvent planurile de afaceri peste cap", precizeaza Szasz.

La aproape 240 de kilometri de sediul Renania se afla birourile Dedeman. De la Bacau, Dragos Paval, cel mai mare retailer roman, conduce o afacere de 300 de milioane de euro. Pe un model similar celui de la Targu Mures, Dragos Paval a pornit la drum alaturi de fratele sau, Adrian. Inca de la inceput au mizat pe un model pur antreprenorial clasic, in care nu au cautat sa se asocieze cu investitori straini, dar mai ales prin care au vrut sa se diferentieze radical de strategia prea batatorita de retelele internationale de bricolaj.

Avea si avantajul ca Moldova, piata de care erau cel mai apropiati, ca proximitate si familiarizare, nu fusese tocmai un punct central de atentie pentru marile lanturi din cauza puterii scazute de cumparare specifica locuitorilor din regiune. Drept urmare, piata era libera si era loc din plin sa se miste in orice directie ar fi vrut. Au inceput, deci, sa cumpere terenuri, pe care si-au deschis primele magazine si au adoptat o strategie de pret sub media pietei, lucru care, pe termen lung, i-a avantajat nu doar la nivelul regiunii, ci si in restul tarii, odata cu venirea crizei oamenii fiind mai atrasi decat oricand de produsele ieftine. "Nu ne-am propus de la infiintare sa fim o companie nationala, ci ne-am dezvoltat pas cu pas, la fel cum ne-am construit si strategia de extindere, dar avem ani buni de cand ne-am propus sa devenim o companie care sa acopere geografic toata tara", spune Dragos Paval, presedintele Dedeman.

In 17 ani de existenta, fratii Paval au ajuns sa-si extinda afacerea pana la un nivel similar retailerilor Praktiker si Bricostore, principalii lor concurenti, care au mizat in special pe Capitala, fara sa sesizeze sau fara sa fie interesati din prima faza de potentialul urias pe care il avea provincia. La sfarsitul anului trecut, Dedeman avea o retea nationala de 21 de magazine, iar tinta pentru urmatorii ani vizeaza deschideri in alte 14 orase din Romania.

In ciuda expansiunii nationale, toate planurile se concep si toate deciziile se iau tot de la Bacau. "Sunt si avantaje si dezavantaje in a avea centrala in provincie. Avantajele sunt costurile mai reduse, dezavantajul major este ca o parte din top management trebuie sa calatoreasca mai mult si se iroseste mult timp pentru ca intre Bucuresti si Bacau nu mai sunt legaturi pe calea aerului", precizeaza Paval. Chiar si asa, marturiseste ca niciodata nu a luat in calcul varianta mutarii sediului central la Bucuresti, mai ales ca provincia nu i-a pus pana acum piedici majore. Revine, totusi, in discutie, dupa cum era de asteptat, argumentul negativ al lipsei infrastructurii, iar Paval explica foarte concret in cel fel aceasta aduce prejudicii afacerii pe care o conduce. "Infrastructura rutiera lasa in continuare de dorit. Am cuantificat, de exemplu, pierderile pe care le avem din cauza ca un pod dintre Piatra Neamt si Bacau nu este reparat de peste cinci ani si suntem nevoiti sa ocolim 70 de kilometri. Asta inseamna pierderi de peste 100.000 de lei pe an", explica Paval.