Coperţile din a doua parte a lui 2008 au început să menţioneze criza şi să pună întrebări. „Criza traversează oceanul. Ajunge şi la noi?“, „Cum ne schimbă viaţa criza?“, „Cine va plăti ieşirea din criză?“ au fost cele mai importante semnale de alarmă trase de Business Magazin, pe care le-a piaţa le-a calificat de multe ori drept alarmante şi atât. 2008 rămâne de referinţă pentru oamenii de afaceri care i-au supravieţuit şi care au învăţat că businessul nu merge doar în sus sau doar în jos. 2008 a fost o lecţie de învăţare a umilinţei şi a echilibrului, care a schimbat definitiv faţa businessului din toată lumea.

După 2008 au urmat însă adevărata criză şi învăţarea lecţiilor aferente. În ultimii şase ani, fiecare om de afaceri care a dat un interviu a răspuns cel puţin la o întrebare legată de criză. Înţelegerea fenomenului, acceptarea, măsurile luate şi abordarea problemelor au făcut diferenţa între businessuri care au rezistat sau nu crizei. Pentru cei mai mulţi respondenţi la această întrebare, revelaţia venirii crizei a apărut diferit: în timpul unei discuţii, la o privire pe un grafic de preţuri sau la vederea unei schimbări bruşte de curs valutar. Spre diferenţă de oamenii de afaceri americani sau vest-europeni, care au acceptat venirea crizei în bloc, odată cu anunţul Lehman Brothers sau cu colapsul burselor, în România acceptarea s-a produs cel mai greu şi asta a contat mult în gravitatea la care au ajuns problemele economice locale. Cei mai mulţi oameni de afaceri din România nu au acceptat că este criză în 2009 nici după ce prognoza de scădere economică indica un minus de 14% – de la plus 7% la minus 7% –, care este un şoc pentru orice economie. Coperţile Business Magazin din 2009 vorbeau deja despre pariuri ratate, precum imobiliarele („Imobiliarele, pariul ratat“), despre strigăte de ajutor dinspre piaţă către bănci să repornească motorul creditării („Blocajul financiar“, „Daţi drumul la credite“), despre cum arată noua societate de consum („Consum în criză“), despre blocarea investiţiilor în centre comerciale („Gata cu mall-mania“) sau despre cel mai prost an din industria auto.

Tot în 2009 apăreau în Business Magazin primele poveşti despre eşecurile în afaceri. „Cum am supravieţuit eşecului“ a fost un story de copertă care spunea istoria lui Zoltan Prosszer, omul de afaceri care a construit de la zero un holding cu peste 20 de firme şi l-a distrus apoi din cauza unor decizii greşite. O altă copertă, „UltraFaliment“, analiza cauzele intrării în faliment a unuia dintre cei mai activi jucători de pe piaţa de electroretail, UltraPro Computers. În anul 2008, UltraPro ajunsese la afaceri de aproape 80 de milioane de euro, dar datoriile acumulate, de aproape 15 milioane de euro, au forţat compania în insolvenţă şi apoi în dispariţia completă de pe piaţă. Cristian şi Alina Fughină, singurii proprietari ai afacerii, au fost şi cei consideraţi responsabili de eşecul acesteia, deoarece în ultimul an din viaţa companiei cei doi nu au mai fost activ implicaţi în management. Un alt subiect de copertă şi de mare anvergură în 2009 a fost cazul lui Petru Prunea, brokerul care a construit SSIF Broker Cluj („Mărirea şi decăderea unui broker“). După 14 ani în care a condus cu mână de fier Broker Cluj, una dintre cele mai mari societăţi de brokeraj din România, Petru Prunea a părăsit piaţa de capital pe uşa din dos, după ce a primit din partea CNVM interdicţia de a mai desfăşura activităţi la bursă timp de cinci ani.