Important e ce laşi în urmă

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 11 decembrie 2017 2458 afişări

Ionuţ Simion a preluat la jumătatea lui 2015 mandatul de country managing partner al PwC România şi a reuşit să crească businessul, în doi ani şi jumătate de mandat, cu 27%. Îşi dorea să intre în armată, dar a ajuns economist, iar cariera l-a purtat prin companii care au definit capitalismul românesc timpuriu. Şeful PwC spune că norocul, deşi important în viaţă, reprezintă doar locul în care pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc.

O „multinaţională antreprenorială”

A optat să meargă la PwC atunci, spune el, pentru că reputaţia unei firme de consultanţă în lumea financiară este foarte mare, iar pregătirea pe care o capătă un angajat este de foarte bună calitate. „Pentru mine a fost o experienţă extrem de grea, pentru că veneam dintr-un mediu structurat cu anumite ierarhii într-un mediu în care practic trebuia să-ţi adaptezi nevoile după cele ale clienţilor. Am venit la 32 de ani în consultanţă când alţii la 32 de ani sunt deja aproape parteneri. A fost foarte greu, dar a existat un lucru în care reuşeam foarte uşor şi anume interacţiunea cu clienţii. De ce? Pentru că eu la rândul meu fusesem client şi atunci îmi era foarte uşor să rezolv problemele altora.”

PwC şi-a început activitatea pe plan local în 1991 (când a intrat pe piaţă compania precursoare a PwC, Coopers & Lybrand). Compania este parte a grupului Big Four, care reuneşte cele mai mari patru firme de audit din lume, alături de KPMG, EY şi Deloitte. Printre proiectele mari la care consultanţii de la PwC au participat de-a lungul timpului au fost privatizarea a 70% din compania de stat Electrica Muntenia Sud (proces în care consultanţii de la PwC au fost de partea statului român şi pentru care s-a obţinut suma de 1,4 miliarde de euro),  investiţia Ford în România (unde consultanţii au fost de partea constructorului american), restructurarea Romtelecom (1992), intrarea Kraft Jakobs Suchard prin preluarea companiei Poiana Produse Zaharoase din Braşov în 1994 sau intrarea Unilever prin preluarea Dero Ploieşti (în perioada 1994-1995). La nivel global, compania a înregistrat în 2017 venituri de 37,7 miliarde de dolari, în timp ce numărul angajaţilor a fost de peste 230.000.

PwC România a încheiat anul financiar 2017 cu încasări de aproape 190 de milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de perioada similară a anului anterior, potrivit companiei. PwC este prezentă pe plan local prin mai multe entităţi juridice: PwC Audit SRL, PwC Tax Advisors and Accountants SRL, PwC Management Consultants SRL, PwC Business Recovery Services SRL şi PwC Servicii SRL. În prezent, compania angajează peste 730 de oameni în România şi Republica Moldova, la birourile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.

Atunci când a preluat conducerea PwC, Ionuţ Simion a avut de luat o serie de decizii extrem de dificile; spune că era o perioadă în care, din afară, se credea că în PwC este o atmosferă foarte tensionată, foarte grea, foarte dificilă. „Mie îmi place să cred că în cei doi ani şi jumătate de mandat, lucrurile s-au schimbat semnificativ, percepţia este diferită. Însă şi percepţia colegilor din firmă este diferită. E acea bucurie de a face lucrurile de plăcere şi nu din obligaţie.” Rezultatele companiei par să îi dea dreptate: de când a preluat mandatul, businessul PwC în România a crescut cu 27%.

Una din principalele transformări prin care va trece PwC în următoarea perioadă este orientarea tot mai accentuată spre inovaţie şi tehnologie, spune Ionuţ Simion. „Am început să utilizăm aplicaţii de tehnologie dezvoltate de PwC în activitatea noastră curentă, automatizând parţial anumite procese, lucrând din ce în ce mai integrat cu colegii din alte birouri şi din alte ţări. Spre exemplu, în ultimul an am renunţat la nivel de firmă la serviciile de telefonie fixă, alegând comunicaţiile de tip voice over IP. De o manieră similară, am renunţat şi la stocarea datelor într-o reţea informatică administrată local pentru soluţiile de cloud la nivel global.” În acest sens, în firmă s-au dezvoltat echipe de consultanţi în materie de securitate cibernetică şi pentru implementarea şi auditarea de sisteme informatice; s-a început, de asemenea, utilizarea comercială a dronelor şi a aplicaţiilor de analiză big data pentru o serie întreagă de domenii, precum energie, infrastructură sau agricultură.

„Aceasta este maniera în care înţelegem să ne pregătim pentru noua economie digitală şi cea care ne-a asigurat o creştere extrem de rapidă, cu un ritm de creştere de 27% în ultimii doi ani, ajungând la o cifră de afaceri de 190 de milioane de lei”, explică şeful PwC. „Pe termen mediu ne propunem să păstrăm ritmul de creştere şi să investim în continuare în dezvoltarea echipelor noastre. Obiectivul nostru este de a deveni lideri distinctivi pe piaţa serviciilor profesionale din România şi a dezvolta o gamă completă de servicii de consultanţă, venind cu soluţii inovatoare la toate provocările cu care se confruntă clienţii noştri şi contribuind la rezolvarea unor probleme importante pentru societatea românească.”

Să fii şef este o responsabilitate foarte mare, spune Ionuţ Simion, pentru că ea vine la pachet cu un drog numit putere. „Ai posibilitatea şi abilitatea de a-ţi exercita puterea, iar tentaţia este foarte mare. E suficient să apeşi pe un buton şi să se producă efecte dintre cele mai neprevăzute în toată organizaţia. Iar câteodată, să fim serioşi, suntem fiinţe umane mânate de toate cele şapte păcate pe care până şi Biblia le recunoaşte. E de ajuns să fii mândru, să fii arogant, să nu ai răbdare, să nu suporţi ca altcineva să îţi dea o altă opinie decât a ta. Eu estimez că 60% dintre deciziile pe care le ia un şef sunt greşite. Toată ideea e ca acele 60% să reprezinte 10-20% din importanţa lor în viaţa companiei, iar restul de 30-40% să reprezinte decizii importante pentru companie.”

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.