GANGNAM CREŞTE PE ORIZONTALĂ ŞI PE VERTICALĂ

Pe lângă creşteri evidente ale industriei muzical-artistice din care face parte, Psy a influenţat şi alte pieţe cu hitul lui. Cel mai clar exemplu este al companiei conduse de tatăl lui, pentru care preţul acţiunilor a crescut cu 500% după lansarea hitului. Park Won Ho este preşedintele companiei DI care se ocupă de producerea de echipamente semiconductoare de testare, printre clienţi fiind chiar Samsung Electronics. Dacă preţul unei acţiuni era, la momentul lansării melodiei, de 2.000 de won (1,08 dolari americani), câteva luni mai târziu acesta a ajuns la 14.000 de won (12,93 dolari). Un alt exemplu este Hite Jinro Co., o companie care produce o băutură numit "soju", ale cărei acţiuni au crescut cu 7,6% la doar şapte zile după ce Psy a băut o sticlă în timpul unui concert din Seul. Iar celelalte branduri globale sud-coreene se bat pentru publicitatea în stil Gangnam. Siteul mobilesyrop.com arată cum Psy a făcut echipă cu Samsung pentru lansarea tabletei Galaxy Note II în Canada. Tot el a devenit imaginea oficială a liniei de frigidere Zipel a companiei; un paradox, dacă ne gândim la consumerismul pe care îl parodiază în videoclip.

Mai mult decât avantajele evidente, un reportaj BBC arată felul în care "exporturile culturale" - care includ muzica, teatrul, mâncarea - s-au dezvoltat atât de mult încât ar putea fi numite drept o "nouă forţă economică", aducând Coreei de Sud în jur de cinci miliarde de dolari anual. Un studiu al băncii naţionale din Coreea de Sud apreciază că pentru fiecare 100 de dolari în exporturi de tip K-pop s-ar înregistra creşteri de 400 de dolari pentru produsele generale de consum, cum sunt cosmeticele, electronicele sau telefoanele mobile.

"Iar dacă Gangnam Style este pe buzele unui număr atât de mare de oameni şi doar un procent dintre ei s-ar întreba «ce e locul acesta?, unde este?, voi merge acolo!» - deja cinci milioane de turişti ar vizita Coreea de Sud", a declarat Lee Charm, şeful Organizaţiei Turistice a Coreei pentru eturbonews.com. El este convins că hitul va stimula şi această piaţă, ajutând la începerea unei "noi era a industriei turismului coreean". Circa 9,8 milioane de străini au vizitat Coreea de Sud anul trecut, în creştere de aproape 11% faţă de anul precedent, iar pentru anul viitor se estimează o creştere tot de două cifre, parte datorită noului val "hallyu" (termen folosit pentru descrierea răspândirii culturii şi entertainmentului coreene) şi popularităţii Gangnam Style.

Dezvoltarea economiei Coreei de Sud prin intermediul acestor curente a fost confirmată de reprezentanţii de seamă ai acesteia: "Psy face parte din strategia economică a ţării", a declarat Jim Yong Kim, noul preşedinte al Băncii Mondiale într-un interviu acordat Wall Street Journal; iar ministrul de finanţe şi strategii al Coreei de Sud, oficialul Bahk Jae Wan, a spus, citat de Bloomberg, despre artist că este "un exemplu de creativitate şi competitivitate internaţională de care ţara avea nevoie". Susţinerea oficialilor nu este doar declarativă: dacă ţara era cunoscută mai demult pentru piraterie şi pentru slabe performanţe în sectorul industriei muzicale, guvernul a investit în măsuri pentru susţinerea culturii şi a industriilor creative. Au fost reglementate drepturile de autor şi adoptate programe educaţionale pe această temă în şcoli, iar constrângerile în drepturile de proprietate intelectuală au dus la investiţii în dezvoltarea serviciilor legale de acest tip, potrivit unei analize a musicweek.com.

Contextul economic în care se întâmplă toate acestea nu a fost neapărat unul ideal; Fondul Monetar Internaţional previzionează o creştere a PIB-ului coreean în 2012 de 3%, în scădere faţă de 3,25% prognozat anterior. "Există aproximativ cinci carduri de credit pentru fiecare adult, iar sud-coreenii trăiesc pe datorie de la mijlocul anilor '90, când guvernul a început să încurajeze cheltuielile pentru a ieşi din criza financiară asiatică", scrie The Atlantic. Este o populaţie care, după cum parodiază şi Psy, nu ezită să îşi cumpere cafea de şase dolari cu una dintre cele cinci cărţi de credit. Sud-coreenii trec printr-o criză de identitate. Sunt mândri de semnul Samsung care tronează în Times Square din New York şi de maşinile Hyundai răspândite din Miami până în Sydney. "Coreea de Sud a ajuns cât de departe a putut cu modelul bazat pe exporturi, care a alimentat boomul de după război şi standardele de trai după 1997", spun jurnaliştii de la Bloomberg. Conglomeratele controlate de familii domină economia unei ţări unde datoria pe gospodărie este din ce în ce mai mare, chiar dacă angajaţii sud-coreeni muncesc cele mai multe ore.