"Într-adevăr banii europeni ne-au ajutat să supravieţuim pe piaţa de training, deoarece clienţii nu prea solicitau traininguri de soft skills, programe în care suntem specializaţi şi ne-au crescut semnificativ notorietatea. De asemenea, banii europeni ne-au ajutat să cumpărăm know-how, cărţi şi manuale de training din străinătate, echipament - laptopuri şi servere - şi am investit în perfecţionarea trainerilor", a spus Simona Nicolaescu, managing director al Dynamic Human Resources.

Proiectele de HR care au implicat angajaţii în programe gratuite de training au determinat şi un interes crescut din partea companiilor către furnizorii de training, pentru că astfel ei au putut măsura eficienţa unui program de training în creşterea performanţei angajaţilor fără să aibă costuri.

Două dintre proiectele în parteneriat câştigate de Dynamic HR au vizat campanii de informare, conştientizare şi mediatizare a beneficiilor formării profesionale continue pentru angajaţii din industria panificaţiei şi industria cărnii, pentru care s-au desfăşurat şi programe de consiliere şi formare profesională. Un alt proiect, realizat în parteneriat, vizează dezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale ale oamenilor. În cadrul proiectului au fost solicitanţi, au fost desfăşurate cursuri de management şi organizare a muncii pentru manageri şi cursuri pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor pentru angajaţi, având ca rezultat formarea a 700 participanţi. "Implementarea proiectului în care am fost solicitant a fost una de succes, am format 700 de angajaţi în vederea dezvoltării de abilităţi manageriale, cu toate că nu aveam deloc experienţă în implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă", mai spune Simona Nicolaescu.

Aproape 270 de milioane de euro au fost folosiţi din 2008 până în prezent pentru instruirea angajaţilor din fonduri europene, rata absorbţiei ajungând la 7,7% în cazul POSDRU. Cu toate acestea, POSDRU este programul pentru care plăţile de la Bruxelles au fost suspendate de mai multe ori din cauza deficienţelor de management, iar în prezent programul are în continuare un grad ridicat de risc ca urmare a lipsei de finanţare pentru ONG-uri.

Un alt proiect de succes finanţat din bani europeni ar putea fi autostrada Timişoara - Lugoj, lotul 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, construită de Spedition UMB, firmă controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, alături de italienii de la Carena. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Transport, destinat în mare parte construcţiei de autostrăzi.

Reprezentanţii Spedition UMB susţin că vor termina această autostradă până la finalul acestei luni, înainte de termen, construcţia autostrăzii începând pe 20 octombrie 2011.

Lotul avea iniţial ca termen de finalizare luna aprilie 2013. Rămâne de văzut dacă această autostradă va fi gata, având în vedere că la 1 iunie stadiul fizic de construcţie era de circa 40%, potrivit datelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), însă este foarte posibil ca şoseaua să fie gata, având în vedere că are o lungime destul de mică. CNADNR a plătit până la 1 iunie circa 15,6 milioane de euro din contractul de circa 48,9 milioane de euro pentru această autostradă.

România are la dispoziţie 5,7 mld. euro de la Uniunea Europeană (inclusiv contribuţia naţională) pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi, însă şantierele de autostrăzi au avut tot timpul termene întârziate. Rata de absorbţie în cadrul acestui program era la jumătatea acestui an de doar 6,4%.

Câteva programe de finanţare europeană se adresează exclusiv instituţiilor publice, pentru eficientizarea proceselor în administraţie. Un astfel de proiect, cu o finanţare de peste 4,3 milioane de euro, a obţinut Casa de Pensii, care vrea să creeze un sistem informatic prin care să centralizeze bazele de date de la mai multe instituţii publice: Inspecţia Muncii, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Comisia de Supraveghere a sistemului de Pensii Private, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.