Dincolo de acoperirea pentru 4G-ul „obişnuit“ cu viteze maxime teoretice de până la 150 Mbps - de aproximativ 50% din populaţie, - compania a investit în lansarea în mai multe oraşe mari a unei reţele 4G+ care permite viteze duble, de până la 300 Mbps.

„Nu este ceva ce se întâmplă într-un laborator, ci este o tehnologie pe care o comercializăm deja şi care este momentan disponibilă pe două smartphone-uri de la Samsung şi pe un modem USB de la Huawei.“

De ce este importantă reţeaua 4G şi de ce contează aceste viteze? „Cred că tehnologia 4G+ este foarte importantă pentru că arată că serviciile de internet de mare viteză şi convergenţa sunt posibile şi astfel, nu doar prin linii fixe. Primul jucător care a spart bariera celor 200 Mbps pe piaţa din România a fost UPC, care a fost urmat foarte rapid de un alt jucător, iar noi acum oferim viteze de până la 300 Mbps cu o conexiune mobilă. Acest lucru înseamnă că în mod clar la Orange, ca şi client, poţi avea acces la servicii de telefonie mobilă şi de internet mobil de mare viteză oriunde te-ai afla. În oraşele foarte mari, şase la număr în acest moment, avem tehnologia 4G+, pentru aproape 80% din populaţia din mediul urban oferim viteze 4G, iar reţelele 3G şi 3G+ acoperă 99,3% din populaţie. În mediul rural s-au dovedit a fi un succes pachetele noastre care includ un echipament conectat la reţeaua mobilă 3G, prin intermediul căruia oferim servicii de date şi telefonie fixă. Aceasta este direcţia în care am investit în ultimul an având în minte că vom deveni un furnizor complet de servicii.“

A doua mişcare importantă a Orange în ultimii trei ani şi jumătate a fost cea prin care compania a intrat pe piaţa de servicii de televiziune prin satelit. Decizia a fost o surpriză totală pentru piaţa din România, în condiţiile în care cu patru ani în urmă compania decidea că piaţa este prea concentrată între RCS&RDS, Romtelecom şi UPC pentru a mai fi loc de încă un jucător. La câţiva ani distanţă de la respectiva evaluare, a cărei concluzie a fost un „nu“ investiţiei în TV, Orange România venea cu un răspuns diferit la aceeaşi întrebare, iar în iunie 2013 se lansa pe piaţa de servicii de televiziune prin satelit, diferenţele principale faţă de competitori fiind numărul record de posturi în format HD, dar şi platforma online asociată.

A fost o decizie bună? „Suntem foarte mândri de succesul platformei noastre de televiziune“, spune Fallacher, adăugând că operatorul are peste 110.000 de abonaţi în prezent, adică aproximativ 5% din numărul total de clienţi ai unei platforme TV prin satelit din România.

Am revenit asupra deciziei mai vechi după o analiză extinsă şi luând în calcul şi noile realităţi de pe piaţă, explică Fallacher. „Atunci când am proiectat intrarea noastră pe televiziune am studiat cu mare atenţie piaţa locală pentru că noi credem că felul în care oamenii consumă acest tip de servicii se schimbă cu adevărat. Diferenţierea şi segmentarea sunt şi în acest caz al serviciilor TV două cuvinte-cheie. Diferitele generaţii de utilizatori nu consumă la fel serviciile de televiziune. Am intrat pe piaţă cu un produs diferit, luând în considerare faptul că nu toţi utilizatorii privesc la un ecran al unui televizor. Experienţa cu copiii mei, care sunt adolescenţi, este că ei stau rareori pe canapea pentru a privi la televizor. Ei folosesc mai degrabă smartphone-urile sau laptopul. Am decis să lansăm un serviciu TV disponibil pentru multiple ecrane, pentru a le da utilizatorilor posibilitatea de a accesa acelaşi conţinut TV liniar şi de pe TV, şi de pe smartphone sau tabletă în condiţii de mobilitate - sau de pe laptop.“

Accentul puternic pus de Orange pe platforma online este explicat de schimbarea preferinţelor clienţilor şi de apariţia pe piaţă a unor noi jucători - precum americanii de la Netflix - care schimbă reguli ce păreau neclintite în industria de divertisment.

Iar ceea ce vedem acum este doar începutul, este doar prima etapă a unui val de schimbări, crede Fallacher. „Cred că aceasta este prima etapă, faza de început a acestui tip de consum al divertismentului pe piaţa locală. Este şi o situaţie care ţine de generaţii, de vârsta utilizatorilor, noi nu privim la televizor la fel ca bunicii noştri, iar copiii noştri poate că nu se mai uită deloc la TV. Există diferenţe mari şi mişcări mari şi în Europa de Vest, inclusiv în contextul intrării Netflix pe continent. Iar dacă ne uităm la ceea ce spun cei de la Netflix, vedem că ei au o viziune corectă: consumul de TV nu va mai fi ca până acum. Am văzut aici o oportunitate mare care începe să se contureze şi care poate fi fructificată. Nu este vorba doar de televiziune, şi nu este vorba doar de platforma în sine, ci şi de capabilitatea de a aduce conţinut. Investim de aceea în această zonă, a conţinutului, nu doar în adăugarea de posturi TV, ci şi în biblioteca video disponibilă la cerere. Am adăugat recent desene animate şi filme de la Disney, de exemplu, dar şi seriale noi din SUA.

Aceasta este a doua mare mutare îndrăzneaţă pe care am făcut-o“, conchide Fallacher.