LISTA DE INVESTIŢII

Proprietarul Transavia caracterizează prezentul drept o perioadă mai mult decât agitată, dar punctează că a anticipat faptul că 2011 va fi mai greu decât 2009 şi 2010. Ba chiar, se aşteaptă el, criza ar putea nu numai să se prelungească, ci şi să se adâncească. Cu toate acestea, apreciază că situaţia companiei lui e solidă din punct de vedere financiar, ceea ce "ne creează un avantaj de a putea specula momentele de slăbiciune ale altora şi să ne întărim în continuare". Nu neapărat în cotă de piaţă - care trebuie corelată cu toate celelalte departamente, cum este cel de producţie, lucru nu tocmai la îndemână, pentru că "noi nu luăm de la alţii produse şi le plasăm în piaţă, ci trebuie să ai producţie, pentru care trebuie să faci investiţii".

De investiţii nu s-a ferit deloc de-a lungul anilor, estimându-le în total la peste 100 de milioane de euro - bani care contrabalansează celălalt taler al balanţei, pe care stă evaluarea companiei făcută de companii autorizate.

Afacerea construită în Alba Iulia este preţuită în trei variante diferite. Cea mai pesimistă se plasează la 180 de milioane de euro, una moderată la 220 de milioane de euro, iar varianta optimistă la 250 de milioane de euro.

Artizanul Transavia nu a primit anul acesta oferte să-şi vândă afacerea ("doar întrebări cu dus-întors la care nu răspund"), dar în anii trecuţi i-au bătut la uşă mai mulţi investitori interesaţi. Cea mai interesantă ofertă, despre care nu vrea să dea niciun detaliu, a fost făcută în martie 2007, pe vremea când nu înglobase Avicola Braşov, dar a refuzat categoric. Recunoaşte că, dacă ar fi avut atunci inspiraţia să vândă, ar fi putut cumpăra acum totul la 30% din cât câştiga atunci: "Nu-ţi trecea atunci prin cap să vinzi, în niciun caz, totul era în expansiune ca floricelele de porumb". La aceasta se adaugă specificul antreprenorului român, aşa cum i-a arătat un prieten bun care a trăit mai mult peste hotare şi care puncta cât se poate de plastic că "românii sunt fraieri; în timp ce străinii construiesc un business pe care apoi îl vând total sau parţial, românii se desprind greu de ceea ce clădesc", pentru că toţi românii vor să fie proprietari.

Transavia se află acum într-o perioadă în care se finalizează un plan de investiţii prin care toate diviziile grupului sunt calibrate astfel încât să se completeze perfect. Anul acesta este în derulare un program de investiţii care în mare parte s-a încheiat. Bugetul plănuit, de 40 de milioane de lei (10 milioane de euro) a fost deja depăşit cu peste 10 milioane de lei şi ar putea fi suplimentat. Cea mai mare parte a fondurilor (70%) sunt proprii, diferenţa fiind asigurată de credite bancare. "Cu noi n-au fost niciodată băncile reticente, dimpotrivă", afirmă afaceristul transilvănean. Acum, când băncile îşi selectează clienţii, Transavia este în continuare preferată de instituţiile financiare, dar lucrează cu aceiaşi bancheri ca întotdeauna - Banca Transilvania, Banca Italo-Romena şi UniCredit Ţiriac Bank.

Investiţiile din acest an au drept ţintă fabrica de procesare, nu atât pentru creşterea capacităţii de producţie, cât pentru a lărgi gama de produse, mai cu seamă cu cele destinate exportului pe continentul african. Pe lista de investiţii din acest an se află şi abatorul, vehiculele care au intrat în parcul auto, fabrica de furaje combinate (căreia i-a crescut cu 50% capacitatea de prelucrare, iar volumul de depozitare a cerealelor a fost dublat). "Mai lucrăm şi la un complex de creştere a puilor de circa 8.000 de tone pe an, care ne asigură o creştere de circa 13-15%."

Tot anul acesta, firma a înfiinţat două ferme de vegetale (la Aiton, Cluj şi la Spring, Alba) pentru cultivarea cerealelor necesare consumului propriu; investiţia depăşeşte 20 de milioane de lei. Este o premieră, afirmă reprezentanţii companiei, pentru că niciun alt crescător român nu mai cultivă cerealele pentru hrana păsărilor. 6.000 de hectare, cumpărate sau luate în arendă, sunt acum cultivate, iar ţinta este ca anul viitor suprafaţa totală să ajungă la 10.000 de hectare.