Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 27 iunie 2016 5173 afişări

Piaţa principală este cea pentru companiile mai dezvoltate şi mai există şi piaţa AeRO, care se adresează IMM‑urilor şi start-up-urilor. Or finanţarea companiilor la început de drum implică un grad mai ridicat de risc şi „din această perspectivă este greu de crezut că vor trezi interesul fondurilor de pensii sau al altor mari investitori. Avem nevoie de investitori care au apetit pentru un grad de risc ridicat, interesaţi şi de firme în stadiile de început“, completează reprezentantul BVB. Chiar dacă bursa de la Bucureşti nu are o lichiditate ridicată, ca alte instituţii din Europa, sunt semnale că lucrurile încep să se schimbe. În urmă cu doar două săptămâni, spune polonezul, pe AeRO a fost strânsă o capitalizare de 1 milion de euro din partea a 25 de investitori individuali pentru FruFru, cu un randament anual de 9% pe an. „Credem cu tărie că vor mai fi tranzacţii similare“, declară Marcin Wojcicki. El mai spune că în prezent la BVB sunt peste 17.000 de investitori individuali, majoritatea tranzacţiilor fiind de ordinul zecilor şi sutelor de mii de lei.

RANDAMENTE PE MĂSURA RISCULUI

Gradul de risc al unei investiţii este corelat cu răsplata celui care finanţează. Pentru acţiunile preferenţiale, investitorii KEI Developments s-au gândit la un randament de 22-24% pe an, calculat conform business planului. „În condiţiile în care standardul este dobânda pe care poţi să o iei la bancă – şi aceasta tinde spre 0 – noi credem că suntem mai mult decât atractivi. Chiar dacă gradul de risc poate fi considerat mare, noi ne axăm pe studii de piaţă. Ne-am calculat la o încărcare de 40% a parcului, deci posibilitatea de câştig este mult mai mare. Dar am vrut să fim cei care promit puţin şi oferă mult şi nu invers“, spune Mihai Zamfir.

Preluând un model de business similar cu cel practicat la alte centre cu tunel de vânt din Europa, compania estimează recuperarea investiţiei în aproximativ cinci ani, luând în calcul o încărcare medie de 40% a centrului. Piaţa internaţională demonstrează însă o creştere alertă, iar investiţiile în proiecte similare la nivel european s-au recupat şi în intervale mai scurte, de aproximativ doi ani. Cele mai multe tuneluri de vânt din Europa au o încărcare de 100% şi un timp de aşteptare şi rezervare în avans a experienţei de cel puţin două săptămâni, afirmă reprezentanţii Freelo. Centre de divertisment care găzduiesc tunel aerodinamic vertical se găsesc în Madrid, Berlin, Stockholm, Dubai, Chicago, Toronto şi Sao Paolo, enumeră reprezentanţii KEI Development.

La nivel global, pasiunea pentru zbor se traduce în: peste 112 tuneluri aerodinamice verticale operaţionale deschise în ultimii 5 ani, 69 aflate în construcţie în anul 2016, peste 40 de ţări şi o audienţă doritoare să încerce experienţa estimată la 5,5 milioane de curioşi (conform Indoor Skydiving Source). „Tehnologia foarte sigură face ca aproape orice persoană să poată testa un tunel de vânt, limitele de vârstă pentru public fiind între 3 şi 93 de ani“, spun oficialii de la KEI Developments. O analiză de piaţă realizată în România la cererea companiei arată o creştere a pieţei de entertainment în România precum şi un apetit din ce în ce ai mare pentru practicarea sporturilor şi testarea unor experienţe inedite. Conform studiului, în ultimul an 2 din 10 persoane din Bucureşti au practicat activităţi sportive, printre care aerobic/fitness în sală, sporturi nautice, sporturi extreme.

O SEAMĂ DE CONCLUZII

În aşa numita zonă albă a finanţărilor se luptă companii care nu pot atrage bani nici de la bănci, nici de la business angels, nici de la fonduri de investiţii, nu se pot nici lista la bursă. În mod evident, faţă de situaţia întâlnită în urmă cu zece ani, de pildă, lucrurile s-au schimbat: apar proiecte invoative, soluţii de finanţare alternativă, iar accesul dificil la „bani“ nu este specific doar pieţei locale, ci se regăseşte la nivel mondial. Business Magazin a adresat, în încheiere, o întrebare vorbitorilor invitaţi la Business Club-ul care a avut ca temă „De ce să investeşti într-un start-up inovator“: când credeţi că astfel de proiecte vor fi mai accesibile, pe o plajă de timp?

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/cum-si-de-ce-sa-investesti-intr-un-start-up-inovator-15507134
15507134
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.