Antreprenorii au ajuns la concluzia că pot încerca să dezvolte ei tehnologia necesară, mai cu seamă că doresc să replice, prin francize, modelul centrului de agrement aflat în construcţie acum la Mogoşoaia. O surpriză plăcută s-a dovedit faptul că România este una dintre cele patru ţări din lume unde se pot proiecta şi construi avioane, iar Institutul Naţional de Cercetări Aeronautice a construit primul tunel de vânt acum 50 de ani (încă funcţional) şi a terminat ultimul proiect – pentru NASA şi construit în SUA – în urmă cu un an.

În acest moment proiectul este în proporţie de peste 65% construit, tehnologia există, e testată şi funcţionează, iar investitorii îşi doresc să atragă noi parteneri, înainte de inaugurarea proiectului, planificată pentru toamna acestui an. În lista de planuri a KEI Development se numără „demararea următoarelor cinci proiecte pe care le avem în discuţie, pe care preconizăm să le începem în termen de 3-6 luni de la darea în funcţiune a Freelo. Pentru aceasta am hotărât să facem o majorare de capital de 11 milioane de lei, pe care o împărţim în două părţi, 6 milioane de lei împărţiţi între actiuni ordinare şi actiuni preferenţiale, urmând ca după aceea să venim şi cu a doua parte a investiţiei, de 5 milioane de lei“, adaugă Andrei Ion.

Începând din iulie, compania scoate la vânzare acţiuni preferenţiale în valoare de 3 milioane de lei, cu un randament garantat de 10%, şi acţiuni ordinare în valoare de 3 milioane de lei, cu un randament de aproximativ 24% anual. Conform reprezentanţilor KEI Development, preţul unei acţiuni este 1 leu, iar dividentele vor fi plătite anual; pentru primul an de funcţionare compania estimează o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro. „Oricine poate investi în Freelo, indiferent că este vorba de 1.000 sau 100.000 de euro. Tehnologia noastră pentru tunelul de vânt şi pentru piscina cu valuri este superioară celor existente în acest moment şi ne aflăm deja în contact cu părţi interesate de construirea centrelor Freelo în regim de franciză, în Italia, Elveţia, Statele Unite, Australia, Columbia. Următorul pas, după lansarea proiectului Freelo România, este listarea companiei KEI Development la Bursa Bucureşti şi atragerea de fonduri pentru dezvoltarea francizei la nivel internaţional“, mai spune Andrei Ion.

MULTE UŞI ÎNCHISE

Situaţia Freelo, care a bătut la multe uşi pentru a găsi soluţii de finanţare, nu este nicidecum un caz singular. Numeroşi antreprenori se confruntă cu aceleaşi probleme, şi nu numai pe plan local, ci la nivel european; doar în SUA soluţiile de finanţare sunt mai dezvoltate, existând fondurile de venture capital, dispuse să aloce sume importante pentru proiecte care comportă un grad ridicat de risc. „Tentativa de a ridica bani pentru un start-up ca Freelo pare o misiune imposibilă în România, pentru că sectorul financiar are un nivel de dezvoltare destul de precar. Toată lumea urmăreşte şi aşteaptă dezvoltarea pieţei de capital, care are însă un nivel de dezvoltare săzut, cu tranzacţii de câteva milioane de lei pe zi“, exemplifică dificultăţile Cristian Ionescu, managing partner al Chartered Debt Management, firmă care oferă consultanţă în atragerea finanţărilor.

Mihai Zamfir, membru fondator al KEI Development, spune că pentru finanţarea Freelo a fost luată în considerare listarea la AeRO; „am şi pornit pe drumul acesta cu BRD-ul, ne-am întâlnit cu o serie de investitori“. Dar sumele de bani atrase pe piaţa alternativă a bursei (de regulă 100.000-200.000 de euro) sunt mai mici decât necesarul pentru finalizarea centrului de agrement de la Mogoşoaia. „În acest moment o parte din investitori sunt reticenţi la această piaţă alternativă de capital. Toţi şi-au exprimat interesul să ne vadă pe piaţa reglementată şi am hotărât împreună cu BRD să ne oprim pentru moment, pentru că valoarea zilnică tranzacţionată pe AeRO este extrem de mică. Pentru noi cel puţin bursa nu a fost o soluţie viabilă, pentru că investitorii sunt încă reticenţi la AeRO“, punctează Mihai Zamfir.

Iar pentru că în prezent bursa nu este o soluţie viabilă pentru start‑up‑uri, antreprenorii se pot uita la alte surse de finanţare – business angels, venture capital, private equitiy, arată Cristian Ionescu. Dar, adaugă tot el, un proiect de dimensiunea Freelo depăşeşte zona de confort a celor care ar fi bucuroşi să investească 10.000 - 50.000 de euro de companie pentru a diversifica riscul şi a investi în zece companii. „Această soluţie este potrivită mai degrabă pentru proiecte care au nevoie de sume mai mici“, spune Ionescu, arătând că obţinerea de capital de la business angels pentru proiecte care au nevoie de câteva milioane de euro nu este o soluţie viabilă. Tot el adaugă că „zona de venture capital este cvasi-inexistentă, din nefericire. Există nişte fonduri care spun că sunt de venture capital, dar nu sunt ceea ce trebuie să fie. În realitate în Europa piaţa de profil este nedezvoltată faţă de cea din SUA“.

Iar dacă atât de multe uşi se închid în faţa investitorilor, care ar putea fi, totuşi, soluţia? Daniel Vişoiu spune că pentru finanţare foarte mulţi antreprenori se gândesc că soluţia este un credit bancar. „Viitorul nu este să ne bazăm pe băncile care există în România. Atenţia şi focusul trebuie să fie pe equity – fie investiţie de la business, fonduri de venture capital, piaţa de capital. De la bun început, la Venture Conect ne-am propus să creăm un ecosistem care se concentrează pe firme de la nivelul de start-up până la afaceri care doresc să obţină între 2 şi 5 milioane de euro pentru extindere naţională, regională“. 

În opinia lui Vişoiu, o îmbunătăţire semnificativă a pieţei de finanţări ţine de cadrul legislativ; în România există o lege referitoare la activitatea de business angels, care a intrat în vigoare de un an, dar nu funcţionează pentru că nu sunt disponibile normele metodologice. „Dacă cineva este dispus să investească o sumă între 50 şi 100.000 de euro, exact sumele pe care un business angel ar fi dispus să le pună, aşa-zisul capital gain nu este impozitat. Din punctul meu de vedere este o lege foarte, foarte importantă. Sunt ferm convins că un număr semnificativ de business angels vor avea un apetit ridicat de investiţie. Ar fi efecte foarte pozitive, o soluţie foarte concretă.“ Totuşi reprezentantul Venture Conect admite că este aproape imposibil de estimat volumul total al investiţiilor care ar putea fi declanşate de completările legislative.