Pe de altă parte, Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de Consultanţă Fiscală al PwC Romania, este de părere că „legea este destul de clară. Cred că beneficiile sunt puţin disproporţionate faţă de reglementările care se aplică oricum, pentru că din 2014 capital gain este scutit în România de impozitare la nivelul oricărei entităţi juridice. Nu cred că normele vor aduce ceva suplimentar care să simplifice. Discuţia este puţin mai largă pentru că – trebuie să admitem – România este la prima generaţie de antreprenori. Sistemul antreprenorial din România nu are o educaţie în spate. 

Acum învăţăm ce înseamnă să investeşti, să fii antreprenor“. Ionuţ Sas consideră că soluţiile vor veni în timp şi povesteşte că toţi antreprenorii cu care a vorbit de-a lungul timpului sunt reticenţi în a primi un partener în companie. „Spune un prieten de-al meu, de la un fond de investiţii, că a atrage un fond de investiţii în companie este ca şi cum l-ai invita la cină la tine acasă; ca să mergi pe bursă este ca şi cum inviţi tot blocul la tine acasă. Nu cred că la momentul de faţă antreprenorii români sunt dispuşi, şi la nivel psihologic, să-şi lase copilul din braţe, să piardă o parte din control, pentru că trebuie să admitem că orice fond de investiţii care va intra într-o companie va dori control“, subliniază Sas. Referindu-se la bursă, reprezentantul PwC spune, „cu riscul de a fi nepatriot“, că dacă ar fi antreprenor s-ar uita şi către alte burse, care s-ar putea dovedi interesante, chiar dacă ar fi necesară o investiţie mult mai mare.

Proiectul Freelo, atipic cumva în acest peisaj antreprenorial românesc, a fost gândit din start pentru a atrage şi alţi parteneri. Mihai Zamfir spune: „Noi am plecat din start cu ideea de a aduce şi alţi parteneri; suntem dispuşi să lăsăm până la 45% din business, aşa am gândit-o din prima zi în care am dat drumul acestui business. Nu am gândit să ţinem businessul pentru noi, vrem să evoluăm foarte repede, fiindcă este o piaţă foarte rapidă, în mişcare. Ca să nu pierdem momentul internaţional încercăm să facem totul repede, iar pentru asta avem nevoie de parteneri“.

O soluţie de finanţare adusă în discuţie de un invitat prezent în sală, Cosmin Cosma, director de extindere la Quickmobile, dar cu o experienţă de zece ani în domeniul bancar, ar putea fi, pentru antreprenorii la început de drum, cu proiecte inovatoare, o variantă de finanţare pe măsură, în opinia sa. Adică platformele de crowdfunding sau finanţarea prin modelul de franciză – ambele puţin folosite de antreprenorii români. „Am fost la cel mai mare târg de francize din Europa, organizat la Paris; a fost singurul loc din Oraşul Luminilor unde nu am întâlnit niciun român. Iar organizatorii spuneau că nu îşi amintesc ca în ultimii 15 ani să fi fost vreun stand românesc cu o afacere care să-şi prezinte afacerea la nivel mondial în cadrul acestui târg. Franciza este o formă de finanţare, de capital inteligent.“

Dificultăţile de finanţare a start-up-urilor, mai cu seamă a celor inovative, nu sunt doar apanajul pieţei locale. „Diverse rapoarte la nivelul Uniunii Europene subliniază toate problemele cu care se confruntă antreprenorii români care caută finanţare. Nu există o soluţie alternativă de finanţare unică. Cred că mai degrabă fiecare antreprenor care are un apetit de risc ridicat şi o minte foarte deschisă trebuie să-şi păstreze acest spirit pe tot parcursul de viaţă al proiectului pe care îl înfiinţează“, spune Diana Ispas, asociat manager, în practica de Capital Markets, la NNDKP.

La nivelul Comisiei Europene se discută acum foarte mult despre uniunea pieţei de capital, dincolo de listări clasice de IPO-uri sau emisiuni de obligaţiuni, ci şi variante de finanţare de tipul crowdfunding, iar Diana Ispas consideră că este necesară şi o abordare legislativă. „La nivelul de început o soluţie de crowdfunding ar fi extraordinară, dar din păcate lipseşte cadrul legal şi nu numai în România. Sunt convinsă că pe termen mediu se vor găsi soluţii. Sunt şapte ţări din UE care au reglementat crowd fundingul pentru a preîntâmpina toate riscurile la nivel juridic şi nu numai, şi probabil că dacă România ar vrea să fie competitivă şi din perspectiva asta, nu ar avea decât să încerce să propună o formulă de reglementare cât mai bună.“ Reprezentanta NNDKP arată că la nivelul Comisiei Europene există preocupare pentru sprijinirea afacerilor antreprenoriale, despre care se ştie că generează numeroase locuri de muncă.

Andrei Ion spune că pentru finanţarea Freelo a fost luată în calcul şi varianta de crowdfunding. „Ceea ce nu a făcut-o fezabilă cel puţin până în acest moment este faptul că noi suntem un SA, iar cadrul legislativ nu ne permite să accesăm această modalitate de finanţare, cel puţin în acest moment. În viitor nu ştiu care va fi situaţia, însă ,din experienţa mea, demersurile legislative durează.“

Până una-alta, un start-up se poate uita şi la soluţiile oferite de AeRO. Marcin Wojcicki, director Departament Business Development şi Marketing în cadrul Bursei de Valori Bucureşti, crede că bursa trebuie privită ca parte a unui pachet de finanţare. „Nu trebuie să ne aşteptăm ca BVB să rezolve toate problemele unei companii. În realitate accesul la crowdfunding nu există, în ce priveşte private capital sau private equity au încă resurse limitate, numărul de tranzacţii este la un nivel redus. La BVB am început o serie de schimbări, dar în continuare e e nevoie de mai multă eficienţă.“ Marcin Wojcicki mai spune că preferinţele de investiţii ale românilor – deopotrivă instituţii şi la nivel individual – indică un apetit scăzut de risc. „Chiar dacă avem toate instrumentele şi mecanismele din punct de vedere legal, tot vor exista oportunităţi de investiţii de care oamenii nu vor profita. Din această perspectivă este nevoie de o serie de măsuri de informare, de educare, pentru a arăta oamenilor tipul de beneficii pe care le aduc investiţiile de acest tip“, consideră Marcin Wojcicki.