Din punct de vedere al investiţiilor, „bugetele companiilor locale pentru soluţii de cloud sunt încă mici, există mai degrabă o piaţă pentru proiecte pilot, teste care au scopul de a deschide apetitul şi creşte încrederea pentru paşii următori„, observă Eugen Schwab-Chesaru de la PAC. În mod evident, investiţia în cloud computing diferă foarte mult în funcţie de variabile precum tipul de soluţie, dacă este într-un cloud public sau privat, dar şi de caracteristicile companiei sau de necesităţile din punct de vedere al aplicaţiilor şi infrastructurii contractate drept serviciu.

„Un IMM poate investi cam 50 de euro pe lună per utilizator pentru soluţii de cloud public, pe când o corporaţie investeşte peste 300.000 de euro pentru un cloud privat în cadrul unui singur proiect„, apreciază Alexandru Molodoi, directorul de tehnologie al Gecad Net, companie care oferă soluţii de cloud public, privat şi hibrid, integrând soluţii de business precum Office 365 de la Microsoft, dar şi o platformă hardware şi software pe nume SystemV pentru companii mici şi mijlocii.

Prin Office 365, Microsoft oferă servicii de cloud computing la preţuri care pornesc chiar şi de la 1,6 euro pe lună pentru fiecare angajat şi care pot ajunge la 21 de euro, în funcţie de pachetul ales. Dacă soluţiile sunt însă mai complexe, 50 de euro se pot dovedi insuficienţi pentru un utilizator pe lună. Astfel, o companie medie poate cheltui câteva mii de euro pe lună pentru asemenea servicii, dar la fel de bine „bugetele pot ajunge până la peste 10.000 de euro pe lună", susţine Răzvan Stoica, CEO-ul GTS Telecom.

Migrarea în cloud nu trebuie judecată însă strict din prisma acestui cost. Dincolo de cheltuiala lunară, trebuie luată în calcul economia unei companii pe termen mediu şi lung, întrucât abonamentul cumulat pe tot acest interval este de regulă cu câteva zeci de procente mai mic decât dacă aceleaşi servicii ar fi fost contractate în afara cloudului, fără a pune la socoteală şi angajaţii necesari, cele asociate mediului de găzduire al serverelor sau costurile care ar putea apărea cu mentenanţa şi reparaţiile infrastructurii IT, punctează Stoica. În ţările Uniunii Europene, 81% dintre companiile care folosesc cloud computingul au redus costurile cu până la 20%, iar 41% au crescut productivitatea odată cu migrarea în nori, spune Bogdan Balaci, executivul Ymens. „Serviciile în cloud răspund cerinţelor tot mai numeroase legate de costuri reduse, apărute în condiţii de austeritate a bugetelor„, spune Ştefăniţă Ghiţă, director dezvoltare Siveco Applications, divizia companiei care oferă servicii în cloud.

Apoi, tot în favoarea şi, într-un fel, totodată şi în defavoarea, cloudului mai este încă un argument destul de important, anume securitatea. Majoritatea companiilor sunt îngrijorate de securitatea şi confidenţialitatea datelor; unele studii relevă că acest aspect este printre primele motive pentru care companiile aleg cloudul, altele relevă că tocmai acelaşi motiv explică reticenţa către tehnologia cu pricina. „Este mult mai probabil ca un angajat din propriul departament IT al companiei să fure date sensibile şi să plece cu ele decât ca acele date să se piardă în cloud„, susţine însă Paul Roman, directorul general al Pras Consulting, companie responsabilă de cea mai mare implementare de cloud de pe plan local, în parteneriat cu Microsoft. Şi Chesaru confirmă acelaşi lucru, că stocarea documentelor confidenţiale în cloud este mai sigură decât păstrarea aceloraşi date intern. În foarte puţine cazuri capacităţile de stocare interne sunt cu adevărat securizate corespunzător, în special din lipsa unor standarde şi proceduri care necesită cheltuieli mari şi pe care care companiile IT, spre deosebire de afaceri cu alt obiect de activitate, le pot face în perspectiva amortizării printr-un număr mai mare de clienţi. „Să nu uităm că peste 70-80% din incidentele de securitate şi fraude sunt produse intern, nu extern", întăreşte Călin Rangu de la CIO Council ideea.

Bilanţul economiei cloud arată că există mai multe argumente pro decât contra şi că, urmând tendinţele mondiale, tehnologia va fi din ce în ce mai folosită şi în România. Chiar dacă se spune că aici migrarea către cloud va fi mai lentă, direcţia pare totuşi inevitabilă, mai ales că unele voci spun că tehnologia va ajunge la fel de comună precum telecomunicaţiile sau, de ce nu, chiar electricitatea.