Cum să te muţi în nori, dar fără să pleci de pe pământ

Autor: Anca Barbulescu Postat la 20 mai 2013 413 afişări

Despre cloud computing se spune că ar fi viitorul tehnologiei. De câţiva ani un subiect fierbinte de discuţie peste tot în lume şi totodată un fenomen despre care Gartner spunea la un moment dat că este un adevărat salt evolutiv şi o schimbare de paradigmă pentru întreaga industrie IT, tehnologia cloud a început deja să schimbe modul cum companiile folosesc tehnologia pentru a-şi optimiza afacerile şi diminua cheltuielile, inclusiv în România. Din ce în ce mai multe companii locale iau în calcul sau chiar s-au mutat deja “în nori”, iar puţinii specialişti din domeniu spun că serviciile de acest gen vor fi tot mai folosite în următorii ani. Cum arată, cât de mare este şi ce perspective de dezvoltare are piaţa de cloud computing din România?

Revenind la definiţia ca la carte, cloud computingul are trei componente: aplicaţii software oferite ca servicii, software-as-a-service sau SaaS în terminologia de specialitate, unul dintre cele mai bune exemple fiind soluţia Office 365 a Microsoft, platforme oferite ca serviciu (PaaS) şi, nu în ultimul rând, infrastructura, tot ca serviciu (IaaS). Cel mai des întâlnite servicii în cloud sunt cele de tip SaaS. „Există deja destule companii furnizoare de servicii IT care au evoluat rapid către servicii legate de cloud„, observă Eugen Schwab-Chesaru de la PAC, ceea ce până în urmă cu doi-trei ani lipsea apoape complet din peisajul economic românesc. Dincolo de nume consacrate precum Microsoft sau IBM, care oferă soluţii de tip cloud computing, în competiţie au intrat inclusiv companii româneşti precum Gecad Net, TeamNet International prin divizia Ymens, Siveco, TotalSoft, Bitdefender, Zitec, Softelligence sau Pras Consulting. De fapt, mai toate marile companii din domeniul IT oferă într-o formă sau alta şi servicii care pot intra sub umbrela cloudului.

Oferta pare să fie totuşi prea bogată raportată la cerere. În România, doar câteva mii de companii folosesc acum astfel de soluţii. Aproximativ 3% dintre afacerile de pe plan local vor utiliza cloudul public anul acesta, 21% vor combina cloudul public cu cel privat, 28% îl vor folosi doar pe cel privat, iar 48% nu intenţionează să folosească deloc acest tip de soluţie, potrivit lui Călin Rangu, directorul executiv al CIO Council, care citează studiul Cloud Adoption 2012 comandat companiei de cercetare Consult Blue. Acelaşi studiu spune că firmele cu apetenţă la cloud au în general sub 500 de angajaţi, pe când corporaţiile au politici proprii în funcţie de grupurile internaţionale din care fac parte sau de industria în care activează.

O altă cercetare realizată de astă dată de compania britanică de cercetare Ipsos Mori pentru Microsoft la nivel european, în luna februarie a acestui an, pe un eşantion de 6.800 de angajaţi din companii mari sau firme cu mai puţin de 25 de angajaţi din 23 de ţări, dintre care 200 din România, relevă că 55% dintre respondenţi conduc sau lucrează în companii care folosesc cloud computing. La aceeaşi concluzie a ajuns şi studiul CIO Council, cu acelaşi procent de 55% dintre companii care folosesc cloudul public sau privat, ceea ce arată că tehnologia a ajuns şi în România la punctul de unde întoarcerea nu mai este posibilă.

Nivelul este totuşi scăzut raportat la Europa de Est, unde gradul mediu de penetrare este de 65%, cu vârfuri precum Ucraina (85%) sau Cehia (75%), însă este peste majoritatea ţărilor vest-europene, unde penetrarea medie este de 45% şi doar patru ţări (Belgia, Franţa, Spania şi Elveţia) depăşesc 55%. „Există o corelaţie între gradul de dezvoltare din punct de vedere al tehnologiei cu apetenţa spre cloud„, punctează Gabriela Matei, cloud director în cadrul Microsoft România. Concret, explică ea, ţările vestice au adoptat mai puţin cloudul pentru că acolo există deja o infrastructură IT foarte bine pusă la punct care probabil că încă nu trebuie înlocuită. În schimb, în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura IT nu exista sau era mai slabă, s-a putut face direct trecerea către cloud.

„Apoi mai există o corelaţie şi între perspectivele cu privire la situaţia financiară şi înclinaţia spre tehnologie şi spre soluţiile de cloud computing„, mai spune Gabriela Matei. Din Europa Centrală şi de Est, arată studiul Ipsos Mori, aproximativ 30% dintre respondenţi consideră că situaţia financiară a organizaţiei pe care o conduc sau unde lucrează se va îmbunătăţi, o treime mizează că va rămâne la fel şi 15% cred că se va înrăutăţi. Dintre respondenţii din România, 48% cred că situaţia financiară din următorul an se va îmbunătăţi, o viziune dintre cele mai optimiste din regiune unde, din rândul celor cu aşteptări pozitive, un sfert cred că organizaţia va face investiţii în tehnologie pentru a reduce costurile şi pentru a eficientiza procesele de business şi productivitatea angajaţilor. Dintre cei care consideră că situaţia financiară va rămâne la fel sau se va înrăutăţi, doar 12% cred că vor fi făcute asemenea investiţii în următorul an.

În România, din rândul respondenţilor care previzionează o îmbunătăţire a situaţiei financiare a companiei, 42% cred că în următorul an vor fi lansate noi produse sau servicii, 36% prevăd extinderea companiei pe noi sectoare de piaţă, 29% cred că vor fi făcute investiţii în tehnologie, iar doar câte 10% consideră că vor fi făcute angajări şi compania se va extinde la nivel regional. „În tot cazul, în medie puţin sub 72% dintre respondenţii din companiile din Europa Centrală şi de Est care au participat la studiu consideră IT-ul ca având un rol critic în dezvoltarea organizaţiei, pondere care în România este în medie de aproape 82%„, punctează cloud directorul Microsoft România.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
business,
internet,
afaceri,
it,
cloud,
cover story
/cover-story/cum-sa-te-muti-in-nori-dar-fara-sa-pleci-de-pe-pamant-10887937
10887937
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.