Perspectivele pentru următoarea perioadă în ce priveşte migrarea către cloud pe plan local sunt destul de îm-bucurătoare. Există o asemănare între dezvoltarea actuală a tehnologiilor cloud şi cea a electricităţii la începutul secolului 20, scrie în studiul realizat de Consult Blue pentru CIO Council. La început, electricitatea era un avantaj competitiv şi fiecare companie încerca să îşi genereze electricitatea necesară şi să adapteze cât mai multe utilaje pentru a folosi „noua forţă motrică„. Odată cu avansul tehnologiei, a devenit mult mai eficient pentru aproape toate companiile să folosească electricitatea livrată de un furnizor specializat prin intermediul reţelei. În IT, se arată în studiu, suntem încă în stadiul în care companiile descoperă avantajele „electricităţii„: 45% îşi implementează propriul cloud.

„Doar 10% au înţeles că infrastructura IT este o marfă care se poate cumpăra vrac de la cel mai ieftin furnizor„, mai scrie în Cloud Adoption 2012. Aproape un sfert dintre cei care nu folosesc astăzi cloudul au în plan să implementeze o asemenea soluţie în următorul an, potrivit CIO Council, iar 15% desfăşoară proiecte pilot sau testează cloudul pentru a vedea cum îi ajută. Mai mult, 38% dintre respondenţii la studiul Ipsos Mori pentru Microsoft susţin că au în plan pentru următorul an să cheltuiască mai mult pentru servicii în cloud. Procentul este printre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est unde, în cea mai mare parte a ţărilor, sub un sfert dintre companii iau în calcul investiţii mai mari în cloud pentru următoarele 12 luni. Pe termen mai lung, „cred că ponderea companiilor care vor folosi în mod constant soluţii de cloud, fie el privat sau public, nu va depăşi 10-12% din firmele din România, cu cel puţin doi angajaţi, în următorii cinci ani„, estimează Eugen Schwab-Chesaru.

Cel mai mult de câştigat de pe urma acestei tehnologii au companiile mici şi mijlocii, spun  toţi specialiştii din domeniu, mai ales că în cazul lor este lipsit de sens şi de fezabilitate să se investească în echipamente, aplicaţii software şi specialişti IT scumpi pentru a putea folosi o infrastructură oferită altfel la costuri mai mici în cloud. Firmele mari, în schimb, vor adopta mai degrabă cloudul pentru servicii uzuale, considerate comodităţi, iar zonele de diferenţiere şi specialiştii IT cu cunoştinţe de business vor rămâne la nivel intern, este de părere Călin Rangu de la CIO Council. Între aceste extreme unde „se simte o efervescenţă mai mare„, după spusele reprezentantului PAC, nu este vizibilă o soluţie detaşată. Din raţiuni proprii, unele dintre firmele medii aleg cloud public, altele pe cel privat, deşi în cazul primului reducerea de costuri faţă de acesta din urmă pot ajunge chiar şi la 40-50% după calculele Gabrielei Matei, cloud directorul Microsoft. Aici pare să fie însă cel mai mult loc de creştere, fapt care justifică interesul furnizorilor din domeniu către acest segment.

„Companiile trebuie ajutate să înţeleagă cloudul ca un instrument IT eficient în atingerea obiectivelor de business„, spune Bogdan Balaci, directorul executiv al Ymens, platformă „în nori„ care cuprinde de la soluţii de facturare, de gestionare a documentelor sau monitorizare a flotei auto prin GPS până la soluţii complexe de tip CRM şi ERP, care acoperă procesele esenţiale dintr-o organizaţie. „Ymens s-a concentrat pe companiile mici şi mijlocii care pot astfel să-şi personalizeze soluţiile IT folosite„, completează Bogdan Padiu, executivul companiei TeamNet din care face parte divizia Ymens.

Mai mult, şi „sectorul public s-ar potrivi perfect cu cloudul, dacă ar avea o strategie în acest sens. Reducerile de costuri şi eliminarea risipei din bani publici ar fi semnificative„, mai spune executivul CIO Council, cu argumentul că astfel ar creşte disponibilitatea serviciilor furnizate atât intern pentru activitatea proprie a sistemului public, cât şi la nivelul serviciilor către cetăţeni. „Statul ar trebui să aibă o viziune şi strategie în acest sens, dar nu doar pe hârtie, ci reală, reflectată în proiecte executate„, mai spune el, însă în IT deciziile se iau adesea în funcţie de preţ, concept aplicat defectuos. Licitaţiile ar trebui să ia în calcul nu doar costul iniţial de achiziţie, ci şi cheltuielile cu utilizarea soluţiei IT pe perioada de viaţă a acesteia sau cel puţin pe trei ani. „Aşa s-ar vedea imediat eficienţa cloudului pentru sectorul public„, punctează Rangu.

Cel mai amplu proiect în cloud pentru sectorul public este cel dezvoltat de Siveco pentru Ministerul Educaţiei, ADLIC pentru admiterea în licee. În fiecare an, peste 200.000 de elevi completează fişele cu opţiuni pentru liceu, iar în ziua publicării rezultatelor portalul este accesat de peste 24 de milioane de oameni, lucru posibil prin intermediul platformei cloud. Din 2011, portalul pentru admiterea în licee foloseşte platforma de cloud computing Microsoft Windows Azure pentru publicarea informaţiilor pe internet.