În perioada anilor 2007-2008, povesteşte Ciuca, a început să simtă presiunea competiţiei, pentru că distribuitorii de ambarcaţiuni de import aveau în portofoliu circa 150 de modele, mult mai multe decât produce la acel moment. „Mulţi au crezut că e un mare business, dar au renunţat ulterior la importuri“, spune antreprenorul. Adaugă că, în ce-i priveşte pe producătorii de ambarcaţiuni de agrement, sunt „poate, cu totul, şase companii care au avut un cuvânt de spus pe această piaţă, nu doar firme care au produs două-trei bărci şi au renunţat“. De fapt, adaugă Ovidiu Ciuca, în domeniul producţiei de ambarcaţiuni câştigurile nu sunt spectaculoase, iar activitatea firmei este completată de producţia de rezervoare, obiecte sanitare şi recondiţionarea ambarcaţiunilor.

„Eu evit să fac afaceri pe barcă“, spune Mihai Marcu. El adaugă că, fără dubiu, pasionaţii de navigaţie sunt oameni de afaceri, iar comunitatea acestora creşte într-un ritm alert. „Nu e niciun sport, cu excepţia ciclismului, care este un sport de masă, care să înregistreze o creştere aşa spectaculoasă a numărului de pasionaţi. Cred că în fiecare an se adaugă cam 100 de noi oameni în acest domeniu.“

Ovidiu Drugan vede afacerile pe barcă într-un mod mai nuanţat. „Nu cheamă nimeni un partener de afaceri să-l plimbe cu barca pentru a face afaceri, nu reuşeşti, pentru că urci pe barcă, începi să navighezi, să te înclini, să i se facă un pic de frică, un pic de rău de mare. În plus, e surpriza noului; e ca şi cum ai spune că închei o afacere cu cineva pentru că sari cu paraşuta din avion“. Adrenalina din acel moment nu e propice încheierii afacerilor, crede Drugan, care completează că nici nu există vreun iaht românesc pe care să se poată încheia afaceri, adică un vas unde să partenerul să poată fi invitat la o masă elegantă, să admire peisajul. Din această perspectivă, doar iahturile mari, cu motor, se pretează la negocieri pentru afaceri. În schimb, adaugă Drugan, cei care petrec o săptămână pe mare, într-o excursie în Grecia, de exemplu, sunt nevoiţi să împartă un spaţiu foarte mic, pentru a mănânca, a face baie, a dormi; în plus, relaţiile umane se strâng în urma aventurilor, mai cu seamă în cazul furtunilor. „Am văzut afaceri născându-se prin cursanţii noştri care merg în excursii şcoală de o săptămână şi au devenit foarte buni prieteni şi parteneri de afaceri“, spune avocatul. O altă componentă importantă pentru afaceri este că pasionaţii de iahting relaţionează diferit cu cei care le împărtăşesc interesul pentru navigaţie; „doi oameni de afaceri pasionaţi de iahting pot ajunge foarte repede să facă afaceri“.

O vacanţă pe o iaht cu două-trei cabine poate să fie un mediu propice pentru negocieri, discuţii, fiind un mediu mult mai relaxat decât la birou sau restaurant, spune Alina Bota, cofondator al Yachting Lifestyle, firmă care se ocupă de organizarea vacanţelor pe iahturi. Ea spune că iahtingul nu este un sport ieftin, dar este accesibil, „orice persoană care are un venit lunar de 2.000 de euro poate să meargă într-o vacanţă fără nicio problemă, să fie într-o echipă de iahting“.

Întrebat de costurile acestui sport, Mihai Marcu spune că „nu este scump pentru cineva să înceapă să navigheze“. Pe de o parte, un loc pe barcă poate fi închiriat cu câteva sute de euro, vreme de o săptămână. Pe de altă parte, sunt echipaje formate din şapte persoane care plătesc fiecare câte o rată de 500 de euro pe lună, iar la finalul a trei sau patru ani devin proprietarii ambarcaţiunii respective. „În banii ăştia au un loc în echipaj, devin proprietari la final, participă şi la toate regatele şi se pot acomoda cu familiile pe rând“, adaugă preşedintele MedLife. Tot el spune că i se pare exotic faptul că mulţi oameni cu care se întâlneşte nu întreabă de MedLife, ci de Nautic. La nivel de afaceri, spune, rulajele companiilor din cele două domenii „nu sunt comparabile, nici măcar în glumă. Cifra de afaceri a tuturor activităţilor legate de nautic poate că se apropie de 2 milioane de euro“. MedLife a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar pentru anul în curs şi-a bugetat o creştere de 16%, până la 93 de milioane de euro.