Profitul unitatilor de reciclare vine in special din faptul ca pe plan mondial cerinta pentru deseuri este foarte mare, iar tarile nu reusesc intotdeauna sa isi asigure necesarul de deseuri. Din aceasta cauza, piata deseurilor este inca o piata a vanzatorului, iar cine are deseurile hotaraste pretul: "Nu este ca la haine, sa fie piata cumparatorului. Fiind bataie pe deseuri, incerci sa-ti dezvolti volumele cat mai mult si sa intri pe cat mai multe segmente. Noi am dezvoltat si plastic, si hartie, electrice si electronice, pe langa activitatea cu rable. Pe langa acestea, mai si cumparam masini din piata si vindem piese de schimb. Facem fier, neferoase, partial si reciclare selectiva", povesteste pe nerasuflate seful Rematholding.

Mihai Sofian nu este unic actionar in Rematholding. Detine 50% din companie, restul fiind controlat de firma germana specializata in reciclarea deseurilor din metale Scholz AG: "Pentru Rematholding am avut inca de la inceput un partener german. Dar el este in Germania, eu sunt aici. El m-a ajutat cu bani. Businessul s-a dezvoltat cu finantarea de la ei. Eu conduc firma in felul urmator - unde am pretul cel mai bun, acolo vand. Daca el ofera un pret bun, ii vand lui, daca nu, atunci in alta parte. Pe mine ma intereseaza sa fac profit".

De fapt, sa faca profit din acest business, pentru ca omul de afaceri spune ca nu il intereseaza alte potentiale afaceri: "Nu vreau sa ma extind pe alte domenii, lucrez numai ceea ce stiu bine. In fiecare an se schimba tehnologiile, apar tipuri de deseuri noi. Investesc intotdeauna in ce apare nou. De aceea particip la conferinte, la expozitii. Sunt prezent in piata la toate evenimentele legate de deseuri si reciclare de materiale".

In acest an, Rematholding a fost singura companie de tip REMAT autorizata de catre Administratia Fondului pentru Mediu pentru inceputul programului "Rabla" 2011, in timp ce restul unitatilor au primit aprobare abia la aproape o luna de la demarare. Explicatia sta in faptul ca echipa lui Mihai Sofian a fost singura care a intocmit corect actele pentru intrarea in program, conform unui document al AFM. Anul trecut pe zona Bucuresti si Ilfov au fost autorizate 15 centre de tip REMAT, unde clientii din cadrul programului puteau veni sa-si caseze masinile mai vechi de zece ani. "Pe grup avem un compartiment format din trei persoane care se ocupa numai de <Rabla>. Acesta a fost format ca sa avem posibilitatea sa intocmim documentele corespunzator si sa nu avem reclamatii sau probleme legate de acestea. Echipa aceasta nu face nimic decat sa verifice daca se respecta legea. Pentru mine acest lucru este cel mai important. Daca nu respecti si iti vine un control, va trebui sa accepti compromisuri, de aceea cel mai bine e sa mergi pe drumul drept", a subliniat Sofian. "Dupa stirea de atunci, ca am fost singurii pe Bucuresti care au fost acceptati, angajata respectiva a primit o prima. Pe de alta parte insa, am avut si patru locatii unde nu am luat autorizatie din cauza neindeplinirii conditiilor, unde am sanctionat. Pentru lucru bun premiezi, pentru lucru prost penalizezi. Daca ii iert, unde ajungem?"

Pana la sfarsitul lunii mai a acestui an, Rematholding a preluat 3.500 de masini in cadrul programului de casare si a eliberat tot atatea tichete. "Suntem cu documentele fata de AFM si politie si mediu la zi. Sunt foarte multe controale pe <Rabla>. De aceea am facut aceasta echipa. Noi nu luam mai multe tichete decat masini la casat ca nu cumva sa ramanem cu ele", a spus seful Rematholding. In afara de cele 3.500, unitatile Remat controlate de Sofian au cumparat de la alte centre inca 2.500 de rable pentru procesare.