De la sosea, nu se vede nimic interesant. O cladire care pare a fi de birouri, dar care are un singur etaj, o poarta si un gard verde. In businessul lui Mihai Sofian nu conteaza nici designul, nici imaginea. Ne aflam in exact opusul unei uzine auto. Daca acolo intra componente noi si ies pe poarta camioane cu automobile, aici intra automobile si ies camioane sau chiar trenuri pline de tot felul de componente, care in acest caz reprezinta ceea ce ramane din masini dupa ce acestea trec prin procesul de reciclare. Daca toata lumea isi imagineaza un centru remat ca fiind nimic mai mult decat un cimitir de masini, se insala.

De cum intri in curte, in partea din dreapta te intampina un camp de cabluri multicolore provenite in urma resturilor de la masinile noi, iar in stanga un adevarat munte de mousuri, tastaturi si alte componente de calculator. Acestea urmeaza sa intre la procesat. Nu se recicleaza numai fierul rablelor, ci si sticla, cablurile, tapiteria si inclusiv numerele de inmatriculare. Toate sunt organizate pe categorii si, desi curtea pare un haos plin cu tot felul de fiare, fiecare are locul ei si o logica perfect pusa la punct de omul de afaceri. Fiecare element desfacut din masina are drumul sau prestabilit.

Un business paralel ar fi cel de vanzare de piese de schimb inainte de casare, dar, in conditiile in care majoritatea masinilor au si peste 30 de ani, putine componente mai pot fi salvate. "Trebuie sa ne gandim ca aceste masini au peste zece ani. Sunt si masini din '70, din '75. Mai vindem un geam, dar elemente de siguranta de la ele nu avem voie sa vindem. Nu vindem motoare sau placute de frana, dar mai verificam o baterie daca este buna", spune Sofian. Aproximativ 80% din fierul vechi care rezulta in urma rablelor ajunge in combinatele siderurgice din Romania. In anii anteriori, ponderea era si la peste 90%. Dar, si in acest caz, decizia este luata in functie de zona, modul si timpul de plata. Tot ce nu mai este bun intra la topit, pe categorii.

In total, Mihai Sofian a investit in ultimii sase ani in businessul de reciclare aproximativ 40 de milioane euro. Iar pentru a fi competitiv pentru programul "Rabla", a cumparat cel mai mare schredder (tocator de metale) din Romania, care a costat 3,5 milioane de euro. Dar nu a fost singura masinarie costisitoare: "Instalatia de deseuri electrice si electronice, plus cablurile, a costat 2,5 milioane de euro. Pentru a depolua rablele avem o instalatie austriaca de 41.000 de euro. Pentru vehiculele scoase din uz avem scule speciale, pneumatice, pentru fiecare operatiune, de 280.000 de euro. In total, aproximativ 8 milioane de euro am investit numai in instalatii. Pe langa acestea, avem 60-70 de hectare de locatii de depozite", spune Sofian. In fiecare unitate a investit in modernizare, in echipamente de sortare si de tratare a rablelor, mai putin schredder, care este doar la sediul central de la Bucuresti Sud.

In centrul din Bucuresti Sud, Rematholding are inclusiv cale ferata cu o lungime de 6,2 km in functiune, iar pentru transport lucreaza direct cu CFR Marfa. Tot la infrastructura se adauga si suprafata de 30.000 de metri patrati betonati. "Un milion de euro am investit numai in betoane. De fiecare data am reinvestit profitul. Si in continuare vom investi. Vrem sa ne mentinem in top."

Mihai Sofian vorbeste rar si apasat. Nu trebuie sa o spuna astfel incat cineva sa isi dea seama cat este de mandu de afacerea care ii genereaza un profit de milioane de euro anual. Pentru ca, de la crearea Rematholding si odata cu startul programului Rabla, nu a trecut niciun an, fie el de boom sau de criza, in care sa nu fi avut profit net. In primul an, 2004, Rematholding a avut un profit net de 633 de mii de euro. Anul trecut grupul Rematholding a inregistrat o cifra de afaceri de aproape 167 milioane de euro si a generat un profit de 6,7 milioane de euro. Din aceasta suma, cea mai mare pondere o are Rematholding (filiala din Bucuresti), cu o cifra de afaceri de 113 milioane de euro si un profit de 4,8 milioane de euro. In primele cinci luni ale acestui an, afacerile cumulate ale grupului depasisera deja pragul de 77 milioane de euro si un profit de 1,5 milioane de euro. 2011 pare un an bun, dupa cum spune Sofian: "In 2009 a fost anul de criza si am avut la Rematholding 75 milioane de euro, dar in 2008 am atins 105 milioane de euro. Ca estimare, si anul acesta vom depasi pragul de 120 milioane de euro avand in vedere rezultatele din primele cinci luni".