Efectele unei generaţii şchioape

"Probabil încă vreo 3-4 ani de acum înainte se va mai înregistra acelaşi procent de promovare, dar sunt şanse mari şi sigure de redresare, deoarece consecinţele nepromovării vor deveni la fel de evidente ca acelea ale promovării, iar tinerii vor putea alege în deplină cunoştinţă de cauză ce vor să facă cu viaţa lor", rezumă Iuliana Stan. Pe termen scurt, singurul efect negativ pe care îl ridică numărul ridicat de eşecuri la examenul de bacalaureat este cel financiar, respectiv creşterea cheltuielilor bugetare prin acordarea ajutorului de şomaj. Pe termen mediu sau lung, fără o intervenţie de corectare coerentă a tendinţelor actuale, implicaţiile pot deveni semnificative. După cum sesizează Ada Palea, va apărea un dezechilibru important între cerere şi ofertă pe piaţa muncii în rândul tinerilor absolvenţi cu studii medii şi superioare - "un bumerang care ar putea lovi în mod direct economia românească" în diverse arii precum productivitatea, eficienţa muncii, competitivitatea - care poate conduce la o adâncire a diferenţelor economice "deja mari" dintre România şi alte ţări. Nu doar statul, ci şi mediul privat ar trebui să se implice pentru a-i dezvolta la locul de muncă, Palea vorbind de o "datorie morală" pe care companiile o au faţă de ţara în care activează.

Mădălina Bălan constată că valori precum tradiţionalismul ne fac să valorizăm diplomele şi mai puţin oamenii care sunt într-adevăr dornici să muncească. O problemă o vor avea şi companiile care angajează proaspăt absolvenţi, fără experienţă în câmpul muncii, cu nevoi legate doar de candidaţi care să se exprime corect, cu un minim de valori şi seriozitate. În condiţiile în care ultimii doi ani de bacalaureat au avut rezultatelele cunoscute, angajatorii vor avea o reală problemă în ceea ce priveşte pepiniera de tineri în a-şi acoperi posturile vacante, anticipează managerul HART HR Consulting.

Economistul Mircea Coşea face o distincţie între combaterea efectelor negative ale eşecului la la bac şi combaterea repetării eşecului în viitorii ani. Dacă pentru combaterea efectelor sunt necesare măsuri imediate şi punctuale de creare de locuri de muncă şi de calificare a acestei forţe de muncă în stare latentă, pentru evitarea eşecului în viitor ar fi nevoie de o adevărată, nepolitizată, profesionistă şi responsabilă reformă a educaţiei şi învăţământului corelată cu o dezvoltare pe termen lung a ansamblului economico-naţional unitar românesc. În viziunea sa, asta s-ar traduce printr-o dezvoltare economică aptă de a realiza convergenţa reală cu UE, ridicarea gradului de civilizare şi modernizare instituţională, moralizarea cadrului politic şi ierarhizarea criteriilor valorice de apreciere, promovare şi recompensare a calităţii muncii, stimularea elitelor, reevaluarea statutului social şi material al intelectualului român, modernizarea cadrului instituţional şi a bazei materiale a învăţământului, ridicarea calificării cadrelor didactice sau modernizarea programei şi a metodelor de predare: "Îmbunătăţirea calităţii învăţământului nu poate fi realizată independent de îmbunătăţirea stării generale a naţiunii".

Victor Stroe nu vede posibilă schimbarea de ansamblu, ci vede mai fezabilă protejarea vârfurilor prin formarea unor centre de excelenţă - un grup select de şcoli şi universităţi, unde să aibă acces cei mai buni elevi şi să fie pregătiţi de către cei mai buni profesori -, instituţii de stat care să "sponsorizeze" educaţia de elită, cu obligaţia impusă tinerilor ulterior în România. În cazul adoptării unei viziuni pe termen lung, bazată pe ideea "România pe bune începe cu şcoala pe bune", schimbările pot surveni în opt-zece ani. Un interval în care se va pierde forţă de muncă tânără, care va părăsi România în tranziţie pentru mia de euro primită lunar în Spania, Italia sau Germania. Iulian, tânărul de la începutul articolului, vrea să fie electrician în sudul Germaniei. E greu de crezut că sistemul reformat din 2020 îl va aduce înapoi, dar poate absolvenţii de atunci vor vedea altfel România şi posibilităţile pe care le oferă.