Costurile eşecurilor de la bacalaureat. Încă o generaţie pierdută?

Autor: Razvan Muresan Postat la 09 septembrie 2012 975 afişări

Mai bine de 150.000 de elevi nu au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat în ultimii doi ani, iar soluţiile pe care piaţa muncii şi societatea le oferă tinerilor care au lăsat de mult timp educaţia pe plan secund sunt puţine şi nu le dau prea multe şanse. Ce viitor are un tânăr de nici 20 de ani să reuşească în viaţă fără examenul de maturitate şi cât pierde economia României de pe urma unei generaţii pe care mulţi o consideră pierdută?

Un nou an, două bacalaureate

Candidatul sucevean care a obţinut cea mai mare medie la sesiunea din toamnă a bacalaureatului, 8,91, Bogdan Vlăduţ Donisan, este arestat preventiv din iunie pentru că a făcut parte dintr-o reţea de trafic de droguri în municipiul Rădăuţi. Potrivit comisarului-şef Cristian Papuc din cadrul IJP Suceava, citat de agenţia de presă Mediafax, Donisan a început să înveţe pentru examenul de bacalaureat la câteva zile după ce a fost introdus în arestul IJP Suceava. "E un băiat foarte bun. E exemplar. Nu a creat nicio problemă. A învăţat şi ziua, dar chiar şi noaptea", a spus comisarul-şef. Donisan, în vârstă de 19 ani, absolvent al Colegiului Tehnic din Rădăuţi, a susţinut examenul în condiţii speciale, fiind supravegheat şi de un poliţist, şi a obţinut nota zece la geografie, nouă la limba şi literatura română şi 7,75 la istorie. După cum spune Stelian Fedorca, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, dincolo de supravegherea camerelor de filmat, introducerea probelor de competenţe, în care evaluarea nu se mai face pe note, în locul probelor orale, a dus la împărţirea notei finale la trei, în loc de şase.

Cum notele de la oral ridicau, de regulă, media candidatului, situaţia s-a complicat, iar numărul celor cu nota finală cuprinsă între cinci şi şase a crescut faţă de anii precedenţi. Sunt aproape 20.000 de astfel de cazuri în ultimii doi ani, spune Fedorca, adaugând că o altă cauză a ratei mici de succes e dificultatea similară a probelor de la profilul tehnic cu cele de la teoretic. "Ei au un număr mai mic de ore, au săptămâni de şcoală mai puţine, au 513 ore de practică, iar rostul pentru care ei trebuie să dea aceleaşi probe cu cei de la licee teoretice îl ştie doar domnul Funeriu", precizează secretarul de stat, cu trimitere la angajarea răspunderii guvernului Boc pentru proiectul fostului ministru al educaţiei. Fedorca spune că ministerul lucrează la "îndreptarea situaţiei", iar noua formă de bacalaureat vrea să corecteze rezultatul ultimilor doi ani. Lipsa de interes este şi a elevilor, dat fiind că, deşi profesorii au oferit pe durata verii meditaţii gratuite, "elevii nu s-au înghesuit să vină".

Din 2013 examenul de bacalaureat ar urma să îmbrace două forme, după ce comisia de educaţie din Senat a aprobat introducerea în legea educaţiei a unui amendament care prevede opţiunea bacalaureatului profesional. "Examenul acesta nu schimbă conţinutul programei pe care au parcurs-o pe timpul anilor de liceu. Nu venim prin această formă de examen cu elemente în plus, pe care elevii nu le-au făcut la clasă, ci doar adăugăm o formă în sprijinul celor care se orientează spre piaţa muncii", a spus Andronescu. Ministrul educaţiei a arătat că pentru acest bacalaureat profesional elevii vor susţine două probe: un proiect şi o probă practică, precum şi o lucrare scrisă la educaţia antreprenorială, ea menţionând că legea dă dreptul oricărui elev de a da acest examen, din orice liceu, oricare ar fi filiera sau profilul acestuia, pentru că disciplina de educaţie antreprenorială o parcurg toţi liceenii.

Decizia vine după ce timp de doi ani bacalaureatul a adus doar rezultate slabe, astfel că pentru cei care merg pe piaţa muncii s-a decis să se gândească o formulă prin care elevii să finalizeze liceul şi să meargă pe piaţa muncii. Cei care aleg să dea bacul profesional nu vor avea deci dreptul să urmeze studii superioare, deci schimbarea nu ar urma să acopere locurile rămase libere din universităţi, dat fiind că la actualul număr de absolvenţi cu bacalaureat, abia facultăţile de stat vor reuşi să-şi umple locurile, unele renunţând la concursul de admitere tocmai pentru a putea funcţiona în continuare. Anii cu 200.000 de studenţi vor rămâne istorie, iar schimbări vor apărea pe termen lung şi în mediul universitar privat, în plină ascensiune în ultimii zece ani.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
cover story,
bacalaureat,
tineri,
elevi,
economie,
studenti
/cover-story/costurile-esecurilor-de-la-bacalaureat-inca-o-generatie-pierduta-10035851
10035851
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.