Încrederea în noul bacalaureat

Cifrele oficiale arată o legătură directă între introducerea sistemului de supraveghere video în sălile de examen şi scăderea ratei promovabilităţii. Există judeţe în care indicatorul a scăzut chiar de câteva ori comparativ cu anul precedent, ceea ce indică în mod cert că rezultatele obţinute anterior erau influenţate în mare măsură de vigilenţa supraveghetorilor. "Asanarea examenului de bacalaureat e una dintre cele mai benefice decizii pe termen lung din ultimii ani. Atâta vreme cât examenul de maturitate era o mare fraudă, tinerii se maturizau cu gândul păgubos că la noi se poate obţine orice fără muncă", constată Victor Stroe, planning director în cadrul agenţiei de creaţie Leo Burnett.

Pe seama acestui stereotip, mulţi dintre cei care intră în mediul privat se confruntă cu un şoc teribil, cum mica înţelegere şi succesul fără efort, "fenomene de bază în şcoală", nu mai funcţionează: "Cunosc foarte mulţi tineri talentaţi care nu au făcut faţă în mediul privat pentru că au intrat mental nepregătiţi pentru presiunea unui mediu corect şi competitiv. Stroe explică faptul că, dacă în trecut nu îl interesa nota de la bac, acum a devenit un criteriu important în evaluarea unui CV - "nu spun că examenul real de bacalaureat ne va scăpa de toate metehnele, dar e un mare pas care ajută".

Economistul Mircea Coşea nu consideră măsurile luate în ultimii doi ani ca fiind de natură să eficientizeze selecţia candidaţilor, ci le vede doar ca pe măsuri tehnice de supraveghere ce pot elimina, în principiu, frauda. Eficientizarea selecţiei ar trebui realizată, în viziunea sa, prin introducerea unor probe orale, singurele capabile să ofere examinatorului o imagine corectă asupra capacităţii şi calităţii candidatului, întrucât uniformizarea prin grile sau probe scrise are un grad prea mare de depersonalizare, incapabil să corijeze selecţia.

Ada Palea, directorul de resurse umane al KPMG, consideră încurajatoare rigurozitatea examenului, însă admite că nu este suficient ca doar examenul de bacalaureat să fie serios: sistemul de învăţământ în totalitatea sa trebuie să fie solid, fiind necesare reforme care să evalueze cât mai obiectiv atât nivelul de pregătire a elevilor, cât şi competenţele profesorilor. Concret, Palea vorbeşte de investiţii în sistemele de învăţământ şi de formare la toate nivelurile, care să îmbunătăţească rezultatele în domeniul educaţiei, gândind tot sistemul educaţional ca un sistem unitar, începând cu cel preşcolar şi terminând cu cel universitar. "O mai bună canalizare a rezultatelor învăţării spre nevoile pieţei muncii sau, cu alte cuvinte, o calibrare a nevoilor economice pe termen mediu şi lung cu programele educaţionale derulate la nivel naţional este extrem de necesară."

Pe mine cine mă angajează?

"Mă uit mai puţin la cei care au picat, cât la minoritatea celor care au luat bacalaureatul. Din prima devine un mare avantaj competitiv faţă de majoritatea celor din generaţia lor." Victor Stroe subliniază plusul pe care îl au astăzi absolvenţii de liceu cu bacalaureat, faţă de cei nepromovaţi, în ce priveşte accesul la studii superioare sau la slujbe care să le permită o carieră. Celorlalţi le rămân meseriile pe care le pot găsi fără să aibă cunoştinţe de specialitate în domeniul respectiv. După cum precizează cei de la Catalyst Solutions, companie de consultanţă în recrutare şi employer branding, îi trimit către producţie, comerţ, turism sau servicii de pază, slujbe unde angajatorii acordă o atenţie mai scăzută tipului de liceu finalizat sau punctajului obţinut în urma examenului de bacalaureat, axate mai mult pe abilităţi precum orientarea către client, disponibilitate şi adaptabilitate. O opţiune pot fi şi cursurile de formare profesională - coafor, cosmetică, masaj, fotografie - menite să le deschidă un spectru mai larg de opţiuni, însă, la fel ca în cazul studiilor liceale, rezultatele depind de motivaţia demonstrată de fiecare cursant.

Piaţa muncii nu se închide complet atât timp cât tinerii îşi păstrează interesul pentru dezvoltarea personală şi profesională", rezumă Delia Moreanu, specialist în cadrul Catalyst Solutions. Recomandarea Andreei Munteanu, recruitment manager al Lugera & Makler este orientarea către cursuri de calificare profesională şi pentru că e un segment de piaţă unde întotdeauna apar poziţii vacante şi unde în continuare există un deficit de personal. Asta ar fi şi soluţia pentru a relansa domenii care în ultimii 20 de ani au fost ocolite de către tineri, precum agricultura. Ca urmare a deficitului de şcoli profesionale, deficit există şi în meserii tehnice, precum cele de instalator, electrician, lăcătuş, croitor, confecţioner, pielar, bucătar/cofetar, brutar, la situaţie contribuind şi migraţia masivă din ultimii ani a forţei de muncă spre ţările Europei Occidentale, după cum sesizează directorul de HR al KPMG: "E important ca statul să ia măsuri coerente, reale, care să faciliteze accesul acestor tineri pe de o parte la cursuri de calificare, iar pe de altă parte la piaţa forţei de muncă. În caz contrar, nu facem decât să continuăm să acceptăm conştient, dar pasivi, de a nu trata o boală degenerativă".