Investitii de ordinul milioanelor de euro in vii a facut si omul de afaceri Daniel Guzu, care a iesit la finalul anului 2008 din afacerea cu lacuri si vopsele Fabryo. In prezent, Guzu dezvolta o alta firma, Duraziv, in domeniul materialelor de contructii. Antreprenorul si-a scos deja pe piata vinurile sub marcile Casa Panciu, Sagio si Setila.

O veritabila afacere a construit Dan Balaban (care in anii '90 era cel mai mare distribuitor de vinuri) impreuna cu oenologul Bogdan Costachescu. Firma lor, Davino, infiintata in urma cu circa 12 ani, a fost primul producator care a avut curajul sa-si retraga vinurile de pe rafturile supermarketurilor si vinde acum doar in horeca si magazine specializate. De la bun inceput Balaban si-a pozitionat marcile in segmentul superpremium, pretul unei sticle in buticuri ajungand la circa 30 de euro, in vreme ce marea parte a sticlelor vandute pe piata romaneasca se gasesc la rafturi cu 8 euro. Davino a fost in plus si cel care a starnit interesul podgorenilor romani pentru cupaje, adica operatiunile prin care se amesteca doua sau mai multe varietati de vin pentru a obtine buchetul si gustul dorit.

Lista producatorilor care-si plaseaza vinurile in palierul premium, cu preturi intre 20 si 30 de euro, este insa mai lunga si pe ea se regasesc Cramele Rotenberg, Cramele Recas, Vinarte, Agricola Stirbey, Crama Oprisor, Domeniul Coroanei Segarcea si Cramele Halewood.

Cand vine insa vorba de volume de vanzari, altele sunt companiile care se dueleaza in cote de piata, iar in top, in functie de cifra de afaceri, se plaseaza Murfatlar, Jidvei, Vincon si Cotnari. In cazul lor, altele sunt cifrele - fie de afaceri, investitii, suprafete cultivate sau numar de sticle vandute. Murfatlar, de pilda, care are o cota de piata de 25%, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 33,3 milioane de euro, si-a bugetat pentru 2011 afaceri de 44 de milioane de euro. Pentru replantarea a 130 de hectare compania va investi anul acesta 2,1 milioane de euro, suma de bani investiti pana acum in podgorii fiind de 15,6 milioane de euro.

In unele cazuri cei care investesc in podgorii pun in plan secund profitul si asta pentru ca, dincolo de pasiunea pentru licoarea lui Bachus, vinul este o veritabila emblema a elitelor. Un cunoscator poate spune despre un necunoscut multe lucruri doar urmarindu-l cum ia paharul de vin, cum il asociaza cu mancarea, care este cantitatea de vin pe care o bea la o masa - informatii pe care in mod normal le afli in cateva zile, spune Marinel Burduja, prim-vicepresedinte, seful diviziei corporatii la Raiffeisen Bank. In cazul sau, pasiunea pentru vinuri a inceput dintr-o dorinta permanenta de a descoperi bogatiile Romaniei, spune Burduja. "Ca roman, ti se pare ca bogatiile pe care le descopera strainii sunt mai altfel", povesteste bancherul, care adauga ca un strain i-a atras prima oara atentia asupra vinurilor romanesti si de-atunci a cercetat si istoria vinului autohton. Istorie care are, din pacate, un suport foarte slab: "Desi este documentat faptul ca dacii faceau vin de buna calitate, dovezile nu le pastram noi, ci se afla in muzeele din Roma".

Burduja, care are o licenta de somelier ("un titlul important pentru mine"), a citit foarte mult despre vin si subliniaza ca face foarte clar distinctia dintre un bautor de vin si unul de alcool. "Cine bea vin are respect in primul rand pentru sine, apoi pentru familie si cercul de prieteni in care cinsteste un pahar, iar apoi are respect pentru cei care l-au facut." El povesteste ca odata intrat intr-o podgorie din Franta sau Italia, este coplesit de religiozitatea cu care proprietarii isi privesc via. Si asta, crede Burduja, pentru ca fac vin de sute de ani, pentru ca este modul lor de viata si pentru ca au mandria exceptionala a vinului bine facut. Pentru el, vinul este o forma de dialog social: "N-am desfacut niciodata o sticla de vin numai pentru mine; intotdeauna asociez vinul cu un moment foarte important". Cum ar fi de pilda atunci cand baiatul lui, care studiaza la Harvard, vine acasa sau atunci cand primeste o vizita foarte importanta. Vie este amintirea clipei in care a deschis prima sticla de Chateau Pétrus din anul casatoriei sale si al carui pret este de la 1.800 de euro pentru o sticla. "Important nu este insa pretul, ci calitatea vinului si a momentului pe care il traiesc atunci".