"Investitiile in viticultura nu sunt inabordabile", spune omul de afaceri Mihai Miron, care detine Ropharma, companie de distributie a medicamentelor. El argumenteaza ca pentru infiintarea unei culturi de vita-de-vie, costul la hectar ajunge la 15-20.000 de euro. "Satisfactiile apar insa in trei-patru ani", pentru ca atat dureaza de la plantare pana poate fi facut primul vin. Miron a plantat, exclusiv cu soiuri romanesti, maximum 2 ha si spune ca "nu o pot numi o investitie, e un hobby".

Costurile de infiintare se reduc odata cu cresterea suprafetei, dar nu mai jos de 10-12.000 de euro la hectar. Investitiei initiale i se adauga insa si costurile anuale de intretinere, la nivelul a cateva sute de euro, precum si cele pentru producerea vinului, unde doar cerul este limita, data fiind varietatea instalatiilor folosite in procesele de fabricatie. Din acest ultim punct de vedere, in prezent producatorii de nivel national care folosesc doar metode traditionale pentru vinificatie se numara pe degete. Antreprenorul se declara incantat de calitatea butoaielor marca Valah, produse intr-o fabrica la Targu Mures, care au "o calitate exceptionala". Acestea sunt facute din mai multe soiuri de stejar, "cu arta si precizie", pentru culori diferite de vin, iar calitatea lor este mai buna decat a celor produse in alte tari, cu traditie, sustine Miron.

Pentru cei care tintesc sa scoata profit din viticultura, perioada in care isi recupereaza investitia este mult mai lunga, mai cu seama pentru ca trebuie sa aloce si bugete pentru marketing, pentru a construi o marca. "Sunt din ce in ce mai multi cei care fac acest lucru, mai ales in Dealu Mare si Dragasani", spune Miron, care nu vrea sa isi vanda vinul ("probabil ca o sa-i dau un brand doar ca sa ne distram") si il foloseste doar pentru consum si, uneori, pentru marketing. Tot el puncteaza ca, din pacate, viticultura este o resursa prea putin folosita, desi ar putea influenta pozitiv balanta de schimburi comerciale a Romaniei, atat cu vin, cat si cu struguri.

Mihai Miron crede ca, in toata tara, mai putin in zona de nord, vita-de-vie se dezvolta foarte bine; mai mult, romanii au cateva soiuri vechi, de foarte buna calitate. Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba, Cramposia si Grasa de Cotnari sunt soiuri consacrate pentru vinuri albe, in timp ce pentru cele rosii cele mai bune sunt Feteasca Neagra si Babeasca, enumera Miron. Un alt soi "exceptional", la categoria roze, este Busuioaca, despre care antreprenorul spune ca i-a fost greu sa gaseasca butasi, dar anul acesta a reusit sa planteze 750 de bucati, despre care declara cu incantare ca "merg bine".

Miron locuieste in Brasov, iar via este plantata in zona, insa soiurile pe care le-a adus din Moldova s-au adaptat bine si in Transilvania, mai cu seama ca diferentele de temperatura nu sunt la fel de mari, iar clima mai blanda. Chiar la intrarea in crama, acasa in Brasov, a plantat un soi vechi romanesc, Delavar roz, care s-a adaptat de minune, desi inaltimea este de 600 m - "cam mare", tinand cont ca a adus butasii din zona Vrancei. Nu petrece cat de mult timp si-ar dori in vie, dar, spune el, prinde momentele esentiale, cum ar fi cel in care infloreste via sau culesul ei.

Cum a inceput pasiunea pentru vinuri? "Am inceput, de peste 40 de ani, sa degust vinuri si musturi, iar apoi a inceput sa-mi placa cu adevarat", spune cu ton de gluma Mihai Miron. Apoi, dobandind cunostinte de biochimie si fitochimie, a aflat ca resveratrolul - din vin si struguri - este unul dintre "cei mai grozavi antioxidanti de pe planeta si ne protejeaza de maladii grave, precum cancerul". I s-a parut foarte interesant, isi aminteste acum, in afara de a descoperi calitatile gustative ale vinului, ca in primii ani de dupa studentie a citit studii care dovedesc calitatile terapeutice ale consumului moderat de vin rosu. Idee sustinuta de asa-numitul "french paradox", anume ca francezii, mari consumatori de proteine si grasimi, sunt foarte longevivi gratie faptului ca obisnuiesc sa bea vin rosu. "Asa am hotarat sa imbin placutul cu utilul; probabil ca daca as fi constatat ca e daunator, as fi renuntat la acest hobby", declara Miron.