O ALTĂ PERSPECTIVĂ

Chiar dacă recunoaşte că despre români sunt prea puţine păreri bune în lume, Marchiş susţine, cât se poate de hotărât, că, după doi ani în India, poate urla în gura mare că e mândru că e român. „Nu avem idee ce şansă avem de la viaţă că suntem români. Pe subiectul ăsta pot vorbi cinci zile fără a repeta argumentele. Avem apă, aer curat, civilizaţie, inteligenţă, bucuria de a trăi şi omenie. Ne lipseşte leadership-ul şi câţiva ani în care să se usuce total flagelul comunist şi vechii bugetari expiraţi„.

În ţara din celălalt capăt al lumii, unde trăieşte acum 10 din 12 luni ale anului, nu există apă potabilă, iar în oraşele ca Mumbay miros urât din pricina deversării apelor uzate, netratate. Într-o ţară în care nu există canalizare, „acum sunt reclame la TV, radio şi panouri publicitare care îndeamnă la economisirea apei, prin duşuri comune„, pentru că toate apa folosită este vărsată direct în pământ. Or numai în Bangalore sunt opt milioane de oameni.

În plus, chiar şi acum, pentru căsătorie, femeia cumpără, cât se poate de concret, bărbatul; dacă familia sa este mai bogată decât a lui, „el îi aparţine ei şi trebuie să facă tot ceea ce spune ea„, povesteşte Diana Marchiş, care are 26 de ani şi a absolvit studii de arte plastice. N-a primit viză de muncă pentru India şi a hotărât să-şi dedice timpul picturii. În curând va deschide la Bangalore o expoziţie iar în ultima perioadă a realizat picturile din toate camerele unui hotel de cinci stele din Bombay.

În ultimii ani, în India este intezis prin lege ca viitorii părinţi să afle sexul copilului, pentru că avorturile sunt foarte frecvente dacă familiile sunt sărace şi aşteaptă o fetiţă. „Ei ştiu că nu vor avea bani de zestre şi preferă să nu o nască decât să ajungă prostituată„, spune românul care adaugă imediat că nu poate nici să condamne şi nici să judece deciziile de acest fel. Ca urmare, acum în India este un raport de 1.000 de bărbaţi la 930 de femei. Cum ţara are o populaţie de 1,2 miliarde de locuitori, un calcul sumar arată că aproape 55 de milioane de bărbaţi nu au pereche. În asta rezidă explicaţia pentru numărul foarte mare de violuri şi a faptului că în societatea indiană homosexualii sunt veneraţi în temple, apărând în poveşti mitologice. „Îmbrăcaţi în saree (haine feminine), sunt peste tot - la cerşit, la colţ de stradă sau oriunde„. Din cauza insecurităţii, explică Tudor Marchiş, soţia sa nu poate părăsi locuinţa decât însoţită, măcar de şofer, în ciuda faptului că locuiesc în cea mai bună zonă a oraşului.

Deşi are şofer, românul conduce adesea, calificând traficul drept „dezastru organizat„, unde se respectă doar trei sau patru reguli. „Maşina mare e de vină, în accidentul cu maşina mică. Omul cu bani nu este vinovat sau plăteşte familia victimei cu o sumă, iar poliţia, care are partea ei, nu intervine„. Poliţia nu opreşte însă conducătorii auto în trafic decât pentru încălcarea regulilor, iar până acum Marchiş a luat doar două amenzi.

Pe de altă parte, poate în mod surprinzător, în aceată ţară cu mai multe credinţe nu există conflicte religioase. Moscheea stă între biserică şi templul hindus. „Toate fac un singur lucru: strâng bani de la oameni. Eu acum înţeleg că religia e un instrument de control al maselor şi o sursă de venit pentru o clasă aparte a societăţii, care se «dedică» zeului suprem. Lăcomia preoţilor e aceaşi, indiferent de religie„, adaugă Tudor Marchiş.

La fel de bine, adaugă tot el, a întâlnit de multe ori oameni „foarte-foarte bogaţi„ şi a fost surprins să constate „cât de cu picioarele pe pământ sunt. Acţionarul indian al Thermo Control Services and Expertise este mult mai bogat decât cel mai bogat român dar e un om de o calitate extraordinară şi de o modestie incredibilă„.