La un volum mediu de lemn la hectar de 218 mc si considerand un pret mediu de circa 50 de euro pentru 1 mc de lemn brut neprelucrat, ar reiesi ca prejudiciul, doar din taierile ilegale recunoscute si depistate de autoritati, a ajuns la 1,1 miliarde de euro. Oficialii din Ministerul Mediului apreciaza ca metoda cea mai buna de relevare a dinamicii anuale a taierilor ilegale o reprezinta raportarea la volumul anual al arborilor taiati ilegal identificat in controalele personalului silvic. Asadar, ce scapa controalelor padurarilor sau ce se taie pe sub mana nu intra in datele enumerate mai sus.

In fine, dincolo de aspectul cantitativ, putini au vorbit in cei 20 de ani despre taierile de arbori valorosi. Adica specii din care un singur copac valora doua, trei sau chiar cinci mii de euro. Nimeni nu are evidenta lor, cati au fost sau cati au disparut. Nu mai avem deloc lemn de rezonanta. Regula furtului de la privat nu s-a mai aplicat in cazul lor, asa ca fie ca se aflau pe terenul Romsilva sau nu, arborii de valoare au fost taiati primii. "Era o nebunie sa gasesti lemn de cires, 5.000 de euro un metru cub. Au stiut multi, iar cei care stiau nu furau zece camioane de lemne, ci doi copaci", marturiseste Marian Proorocu.

Zicala "codru-i frate cu romanul" functioneaza insa, iar in ciuda macelului pe care oricine il poate constata plimbandu-se prin muntii patriei, padurea se regenereaza. "Padurea isi face singura treaba, iar in locul unde acum zece ani s-a ras tot, acum gasim deja copaci", spune Proorocu. Si Gerald Schweighofer constata ca padurea se regenereaza repede, iar calculele sale arata ca a crescut mai mult decat a fost taiata, astfel incat plusul ar fi de circa 40%. "In toata Europa creste mai multa padure decat se taie. In Austria, de exemplu, plusul e de 30%."