SOCOTEALA CEA NOUA

Daca cele mai recente date, cele din 1985, arata ca masa lemnoasa era de 1,314 miliarde metri cubi, Iacob anticipeaza ca dupa rezultatele inventarului care se preconizeaza sa fie gata in 2013, "o sa fim pe plus". Cum asa? Inventarul din 1985 a fost realizat pe baza datelor din amenajamentele silvice, precizia pentru arboretele exploatat era undeva de plus-minus 10%, iar pentru celelalte specii precizia era mult mai redusa, fiind de fapt "o apreciere subiectiva" a celui care face descrierea arboretelui. Dupa noul inventar, precizia la nivel national va fi in jur de plus-minus 2%.

Inventarierea coincide si cu necesitarea raportarilor de emisii de carbon catre Comisia Europeana, un document important pentru inventarul national al stocarii emisiilor. Daca se respecta legea, inventarul ar urma sa fie repetat din cinci in cinci ani. Oricum, la noi e primul inventar realizat cu tehnologie moderna; tarile din Vest sunt la al cincilea, al saselea, iar Finlanda chiar la al unsprezecelea. Oricum, inventarul anterior nu a urmarit sa identifice arborii valorosi, ci s-a limitat la date generale la nivel de arborete. Abia noul demers va urmari fiecare arbore, clase de calitate, varste, si pentru ca fiecare suprafata e monitorizata pe baza datelor GPS, autoritatile vor sti oricand unde se afla arborii valorosi si ce se va intampla cu ei. Dar ca sa ne dam seama ce s-a intamplat in ultimii 25 de ani cu arborii de valoare, solutiile sunt limitate. "Se pot identifica cioatele, cati si ce arbori s-au taiat, dar nu va ganditi la perioade lungi, ci doar la ultimii cinci ani. Cei din perioada 1990-2005 nu mai exista", rezuma Danut Iacob.

E firesc sa ne intrebam daca inventarul nu vine mult prea tarziu ca sa vedem ce s-a intamplat cu padurile in perioada 1990-2005, cand, asa cum spun oficialii din minister, s-a pierdut urma copacilor. Directorul de la Paduri vorbeste din statistici: dupa 1990, volumele recoltate legal au fost intre 14 si 17 milioane de metri cubi, insa inainte de Revolutie se recoltau intre 20 si 26 de milioane de metri cubi. "Atunci nu s-au distrus padurile, acum imaginea generala e ca se distrug padurile", spune Iacob.

Tehnic vorbind, in fondul forestier, ocoalele silvice sunt obligate sa impadureasca in termen de doi ani dupa ce au efectuat o taiere. De regula, in majoritatea situatiilor regula se respecta. Din 1990 pana astazi, fondul forestier national s-a extins cu 21.000 de hectare, de la 6,37 milioane de hectare la 6,49, prin plantarea pe terenurile agricole si in plus prin trecerea in fondul forestier a pasunilor impadurite care indeplineau conditiile de padure (0,5 ha acoperite, 0,1 consistenta si 5 m inaltime la maturitate). Definitia fondului forestier national poate induce insa in eroare.

In situatia in care pe 100 de hectare de padure se exploateaza intreaga masa lemnoasa, suprafata respectiva ramane in fondul forestier national. "Exploatarea e un act de cultura silvica prin care se inlocuieste arboretul batran cu unul tanar, iar in majoritatea cazurilor regenerarea este naturala." De aceea a si crescut suprafata impadurita, pentru ca se promoveaza aceste tratamente in scopul regenerarii naturale, explica Gheorghe Marin, seful serviciului de inventar forestier national.

Totusi, Danut Iacob admite ca, dincolo de cele 14-17 milioane de metri cubi recoltati anual legal prin tratament, s-a furat lemn: "Taierile ilegale au fost masive, masive clar, ca urmare a aplicarii retrocedarii in baza legii 18 din 1991". Motivele sunt trei. In primul rand, n-a fost creat cadrul legislativ. Codul silvic a aparut abia in 1996, iar legea administrarii a aparut in 1998. Practic, in perioada 1990-1996 a existat un vid legislativ. In al doilea rand, a fost si un vid institutional: primele structuri de control ale regimului silvic au aparut in 1999 si au inceput sa functioneze in 2000. Au fost de fapt zece ani fara o inventariere, fara un cadru legal, fara supraveghere. Un al treilea motiv, asa cum spunea si vicepresedintele ANPM, Marian Proorocu, a fost determinat de fragmentarea suprafetelor. Au fost puse la dispozitie 362.000 de hectare catre 530.000 de proprietari.

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>>>>>>