Nocive au fost si cele trei valuri de aplicare a legilor fondului funciar, 1991, 2000 si 2005, pentru ca de fiecare data s-au fragmentat proprietatile si am ajuns acum la aproximativ 830.000 de proprietari de padure in Romania, dintre care 828.000 sunt mici proprietari. Iar monitorizarea lor este, dupa cum declara oficialii din minister, "imposibila". Desi in anul 2005 s-a introdus obligatia ca pe toate suprafetele sa existe administrare prin ocoale silvice, in continuare 450.000 de hectare sunt fara administrare. Adica majoritatea micilor proprietati. "In afara de o informatie la momentul X, nu se poate vedea cum evolueaza masa de pe terenul respectiv decat la inventarul urmator", explica Iacob. Iar inventarele au lipsit.

In prezent, legislatia in vigoare impune reguli stricte in raport cu fiecare pas, fie ca ne referim la felul cum se administreaza sau la felul cum se exploateaza padurile. Apare totusi o contradictie intre dreptul de proprietate si aplicarea regimului silvic. In foarte multe situatii, chiar si pentru taieri ilegale din proprietatea lor, instantele au dat dreptate proprietarilor, pentru ca dreptul de proprietate e suveran. "Pentru a avansa ancheta, cineva trebuie sa fie prejudiciat. Or, proprietarul nu se poate prejudicia pe sine", spune directorul de la Paduri.

SUBZISTENTA DIN TOPOR

Problema nu e totusi atat de ampla, atata timp cat micile proprietati reprezinta 7-8% din total, ci gospodarirea suprafetelor extinse din "zonele fierbinti", dupa cum le numeste Iacob: Borsa, Vrancea, Bacau, Neamt. Sunt zone unde traditional au fost probleme cu taierile ilegale care nu au putut fi stopate, ci eventual reduse, chiar cu efortul Jandarmeriei. Daca vorbim de Bacau, 90% din locuitorii zonelor respective sunt someri, iar padurea e singura lor resursa. "Daca nu se duc sa taie un copac pe zi, nu au ce sa puna pe masa. Asta e realitatea. Asa se asigura subzistenta", spune Gheorghe Marin, seful inventarierii padurilor.

Sanctiunile lipsesc cu desavarsire. Desi Codul silvic reglementeaza infractiunile, iar legea contraventiilor silvice este in vigoare, reprezentantii autoritatilor vorbesc de lipsa aplicarii ei. Problema taierilor ilegale poate fi rezolvata relativ usor daca s-ar acorda forme de sprijin proprietarilor ca sa se evite taierile, respectiv sa se ofere compensatii financiare pentru suprafetele de padure din ariile protejate, iar ele sa intre in administrarea statului, deci sa poata fi pazite. Dar atata vreme cat nu s-au gasit vreme de douazeci de ani sapte milioane de euro pentru inventar, e cu atat mai greu de crezut ca se vor pune la dispozitie sume care sa li se acorde proprietarilor.

Potrivit legii, padurarul din zona caruia dispare un copac nemarcat trebuie sa plateasca de trei ori valoarea lemnului respectiv. Cat despre cetateni, daca volumul taiat este sub cinci metri cubi, fapta se considera contraventie si se sanctioneaza cu amenda. Cinci metri cubi inseamna, de exemplu, un arbore de 80 de centimetri diametru si o inaltime de 30 de metri. Daca se depaseste cinci metri cubi, fapta devine infractiune. "Probabil ca doar natura ii va opri. Ei se duc dupa arbori grosi, iar atunci cand ei se vor termina, vor inceta si furturile", conchide Danut Iacob, directorul Directiei de Politici si Strategii in Silvicultura. De exemplu, la nivelul anului 2006 au fost circa 22.000 de fapte incadrate ca infractiuni de personalul silvic. Numai la patru dintre ele s-a inceput urmarirea penala.

Intrebarile BUSINESS Magazin despre cat s-a taiat ilegal in cei 20 de ani nu pot primi raspunsuri certe: "Exista mai multe incercari de cuantificare a acestui fenomen, raportate la suprafetele de padure, initiate de diverse organizatii nonguvernamentale, dar care nu pot fi retinute ca avand la baza criterii certe", se arata in raspunsul celor de la Mediu. O evaluare a marimii orientative a suprafetelor de padure afectate de taierile ilegale de arbori, realizata pe baza planurilor specifice cadastrului forestier si a controalelor personalului silvic, arata ca suprafata de padure taiata ras prin taieri ilegale a fost de 32.524 de hectare, reprezentand 0,51% din fondul forestier national. Privind detaliat, e vorba de 26.281 ha din padurile retrocedate prin aplicarea prevederilor Legii 18/1991, din care s-au regenerat, natural sau prin impadurire, 14.656. Suprafata afectata reprezinta 7,67% din cea pusa in posesie. In plus, ar mai fi 6.243 de hectare din padurile retrocedate prin aplicarea prevederilor Legii 1/2000, din care s-au regenerat, natural sau prin impadurire, 2.936 ha. Alte aproape 97.000 de hectare au fost rarite excesiv (bracuite) prin taieri ilegale, bracuirea insemnand ca raman in picioare in medie 30% din copaci.

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>>>>>>>