În 2014, un candidat explica în detaliu pe platforma Undelucrăm.ro etapele (interviu, teste de limbă şi testul tehnic) pe care le-a parcurs, după care a urmat întâlnirea cu o persoană de la HR. Acolo a aflat că nimeni de la acest departament „nu ştia nimic”, iar după 10 minute i s-a spus că „a fost o neînţelegere”. „În perioada 2011-2013, deşi existau pe forumul platformei Undelucrăm.ro nenumărate postări privind lipsa de comunicare între departamentul HR şi potenţialii angajaţi, companiile respective nu au reacţionat cu răspunsuri pe platformă. În schimb, în perioada 2013-2016, când departamentul HR începe să parcurgă postările de pe platforma noastră, apar şase intervenţii oficiale. Iar în 2017 se fac chiar precizări din partea firmei, cu citate din Codul muncii”, a spus Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucrăm.ro. Dincolo de problemele de comunicare şi lipsa feedbackului, tinerii mai acuză angajatorii că nu au o atitudine şi un mod de adresare corecte şi că, uneori, consultanţii firmelor de recrutare care intermediază angajarea nu sunt adaptaţi la cerinţele noilor generaţii.

Pe de altă parte, angajatorii se plâng frecvent de faptul că tinerii din noua generaţie au abordări mai superficiale, nu se prezintă la interviurile de angajare deşi au confirmat prezenţa şi, uneori, există cazuri în care pleacă din primele zile de la angajare fără să informeze managerii.

PERSPECTIVE DIN GENERAŢIA Z

Vârfurile acestei generaţii ştiu ce îşi doresc şi care sunt paşii pe care îi au de făcut în această direcţie. La 17 ani, Andreea Coscai a scris două cărţi, studiază în cadrul unui colegiu din China şi vrea să aplice la una dintre marile universităţi ale lumii. „Mereu mi-a plăcut să mă aflu în cadrul mai multor proiecte. De la canto la ani lungi de teatru şi de spectacole, reclame, filme cu Jason Gedrick sau Matt Damon, până la începerea studiului unor limbi străine şi conceperea acestor cărţi. 

Chiar dacă activităţile au consumat şi continuă să consume o bună parte din timpul meu liber, reuşesc să mă organizez şi să îmi împart energia între prieteni, familie, şcoală şi pasiunile pe care le am. În mod cert nu este uşor, iar vara asta a fost cea mai grea pentru că a trebuit să îmi aleg universităţi, să mă întâlnesc cu prietenii pe care nu i-am mai văzut de jumătate de an şi să continuu şi treaba pentru colegiu. Este dificil, dar într-un fel îmi place acest mod de viaţă alert”, descrie Andreea Coscai priorităţile sale, la venirea sa în ţară în vacanţa de vară. Adolescenta studiază la un colegiu în China şi a lansat deja două cărţi: prima, în mai 2016, se numeşte „În liceu” şi conţine interviuri cu liceeni din Bucureşti şi din alte oraşe ale României despre viaţa de adolescent, modul în care este văzută aceasta de ei.

A doua se numeşte „În high school în China” şi se bazează pe acelaşi concept de interviuri, dar de data aceasta este vorba despre experienţele celor de la colegiul la care studiază în prezent, United World College. „Am fost inspirată de comunitatea în care mă aflu în China. Din moment ce suntem o familie, am vrut să transmit asta celor din România şi să las în urmă o amintire pentru colegii mei care au absolvit anul acesta, cei din generaţia mea şi cei care vor veni”, spune ea. Încă de la lansare, „În liceu” a fost printată în 1.000 de copii şi „chiar după un an, unii oameni încă mă întreabă cum ar putea obţine cartea”, spune Andreeea. „În high school în China” a fost publicată în iulie 2017: „Obiectivul principal este să îmi împărtăşesc povestea în ţara unde m-am născut. Vreau să îi inspir astfel şi pe alţi tineri să fie curajoşi şi să îşi încerce norocul pentru şansa de a avea o experienţă internaţională”. 

A ajuns să studieze în China prin United World Colleges, o organizaţie educaţională care reuneşte instituţii de învăţământ din 150 de ţări. Are sediul central în Regatul Unit şi 17 şcoli şi colegii în Canada, India, Italia, Norvegia, Singapore, Swaziland, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Armenia, Costa Rica, Bosnia şi Herţegovina, Thailanda, China, Olanda şi Japonia (în restul de ţări până la 150 are comitete naţionale).

Andreea Coscai spune că depinde de norocul fiecărui elev ce opţiuni i se prezintă în anul aplicaţiei; alegerea nu este la latitudinea candidatului. „Aşadar, pot spune că nu eu am ales China, ci China m-a ales pe mine. Cât despre paşii urmaţi pentru a obţine bursă, primul include completarea formularelor cu date personale, activităţi extraşcolare şi un număr de eseuri despre diferite probleme locale sau internaţionale,“ explică ea. Odată acceptat pentru etapa următoare, urmează un interviu individual şi unul de grup, unde cei din comitet vor să vadă ce fel de persoană eşti. Bursa pe care a primit-o acoperă trei mese pe zi, cazarea în campus şi costurile de studii. În ceea ce priveşte programa românească, privită după experienţa chineză, adolescenta a observat că „sistemul nostru are potenţialul de a fi unul foarte bun, dar este implementat prost”. 

Ea consideră că ideea de a face cât mai multe din toate este bună, chiar dacă specializarea într-un anumit domeniu este de obicei mai benefică şi mai apreciată. „În acelaşi timp, este un dezinteres din partea unor elevi şi din partea unor profesori. Legătura aceasta nu este bine fondată şi de aici apar problemele.” După ce a experimentat sistemul de International Baccalaureate, a realizat că, deşi nu poate spune că nu a învăţat nimic în şcoală în România, multe din informaţiile pe care le-a acumulat pentru note şi pentru medii de final de an „au rămas uitate undeva într-un vid”. 

Ea spune că există paşi ce pot fi făcuţi pentru îmbunătăţirea sistemului românesc de învăţământ, iar unul dintre acesta ar fi să-i înveţe să îşi pună întrebări. „Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri în educaţie. Să îţi pui întrebări te face mai curios, ceea ce îţi dă oportunitatea să te educi singur într-o anumită măsură.” În viitor, Andreea Coscai şi-a propus să urmeze studii orientale, posibil la Oxford, în Anglia, deşi este interesată şi de America şi alte părţi ale lumii. Şi participanţii la Olimpiada Internaţională de Fizică oferă perspective cât se poate de optimiste în ceea ce priveşte viitoarea generaţie din câmpul muncii: Andrei Radu, absolvent de clasa a XII-a, care a obţinut o medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Fizică, vrea să urmeze o carieră de cercetare în domeniul fizicii / astrofizicii sau de programator. El vrea să studieze la o facultate din Statele Unite ale Americii sau Anglia. „Avantajul sistemelor de învăţământ din aceste ţări este că studentul îşi poate alege singur cursurile pe care vrea să le urmeze şi nu este nevoit să îşi aleagă specializarea din momentul înscrierii la facultate, ci abia din al doilea sau al treilea an de studii. 

În timpul facultăţii, complet informat despre oportunităţile şi dificultăţile specifice fiecărei cariere, voi lua o decizie definitivă (în SUA, de multe ori se întâmplă ca studenţii să urmeze cariere total diferite faţă de ceea ce îşi propuseseră la începutul studiilor universitare).” Nu a fost abordat de o companie în vederea angajării part-time şi nici nu ar accepta o astfel de ofertă, fiindcă ar avea prea puţin timp liber la dispoziţie. Cu titlu de voluntariat însă, a predat fizica, astronomia şi astrofizica unor colegi din clasele mai mici în cadrul mai multor tabere şi ţine cursuri de astronomie în cadrul Palatului Copiilor din Brăila. Urmează să colaboreze şi cu Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu”, în cadrul căruia va preda astronomia şi astrofizica colegilor interesaţi de subiect. „De obicei încerc să rezolv cât mai repede toate problemele legate de şcoală, astfel încât să am timp liber pe care să-l pot dedica activităţilor care mă interesează cu adevărat. Intervalul alocat pregătirii pentru disciplinele de olimpiadă variază de la o zi la alta, de obicei între 2 şi 6 ore. Restul timpului îl petrec citind, cântând la chitară, programând, jucând tenis, ascultând muzică, ieşind în oraş cu prietenii etc.”, îşi descrie Andrei Radu programul.

Anca Drăgulescu, care a terminat şi ea clasa a XII-a, a obţinut o medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Fizică anul acesta. „Îmi doresc să urmez o carieră în cercetare în fizică. Acest lucru presupune să obţin diploma de licenţă şi doctorat în fizică pentru a putea să mă angajez la un institut de cercetare după terminarea studiilor.” Spune că în prezent nu colaborează cu nicio companie, nu a fost abordată de niciuna, nu a reuşit să găsească o firmă care să activeze în domenii de interes pentru ea; în plus, nici timpul nu îi permite acest lucru. Petru Cotruţ, din aceeaşi generaţie, medaliat şi el cu aur, se gândeşte la o carieră în cercetare în domeniul fizicii, fie în cadrul unei facultăţi, fie într-o companie.

În acest sens, el consideră prioritar să urmeze studiile superioare într-o facultate dotată cu un laborator performant. Nici el nu colaborează cu nicio companie, deoarece până acum programul nu i-a permis. Sebastian Leontică, în clasa a XI-a, medaliat cu argint la Olimpiada Internaţională de Fizică, vrea o carieră în domeniul fizicii teoretice şi aceasta presupune să aplice la una din universităţile renumite pentru această ramură a ştiinţei, dintre care Oxford ar fi prima sa opţiune. „Intenţionez să îmi continuu studiile cu un masterat şi un doctorat, dar demersurile ulterioare depind enorm de experienţa pe care o voi căpăta pe parcursul anilor de facultate”, spune el.