Dacă în SUA părinţii încurajează tinerii adolescenţi să muncească încă de la vârsta de 16-18 ani, în România ei sunt mai reţinuţi, oferindu-le în continuare susţinere financiară, chiar şi pe timpul facultăţii”, observă Peneş. „Dacă te angajezi încă din perioada şcolii, înveţi mai repede ce înseamnă responsabilitatea faţă de tine însuţi, faţă de o echipă, faţă de timpul tău şi al echipei. Este unul dintre principalele motive pentru care este atât de frumos sentimentul de a te angaja încă de pe băncile şcolii. Desigur, să nu uităm şi de banii de cheltuială pe care brusc îi primeşti datorită muncii pe care o depui zi de zi. Iar beneficiile pe care le obţii când te angajezi încă din perioada şcolii sunt foarte multe – de la oamenii pe care ajungi să îi cunoşti şi cu care interacţionezi prin prisma locului de muncă şi până la beneficiile materiale de care te bucuri ca angajat (de exemplu bonusuri), ai ocazia să te dezvolţi frumos şi să înveţi lucruri cu care te vei putea mândri puţin mai târziu când vei sta la o porţie de cartofi şi un suc cu viitorii colegi de facultate sau de muncă”, descrie şi directorul general al Premier Restaurants beneficiile unei astfel de colaborări.

TINERII ANGAJAŢI, GHIDAŢI ÎNCĂ DIN ŞCOALĂ DE COMPANII

Iar dacă nu îi angajează, alte companii încearcă să îi ghideze pe tineri spre disciplinele pentru care nu se găsesc angajaţi. Un exemplu este programul Hai la Olimpiadă!, iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012. În 2014, BCR a devenit partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri de matematică, fizică şi informatică. Prin intermediul programului, se asigură oportunitatea de a participa la pregătire a tuturor copiilor care pot şi doresc să se pregătească la un nivel peste medie. Profesorii din centre sunt recompensaţi pentru orele de pregătire, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale sunt premiate de către Fundaţia eMAG şi BCR. „Vrem să ne asigurăm că potenţialul copiilor va fi cultivat corect, cu ajutorul acelor profesori valoroşi care încă există în sistemul educaţional românesc. 

În 2016/2017, peste 3.500 de elevi au fost pregătiţi de aproximativ 300 de profesori. Oportunităţile de învăţare din cadrul centrelor includ pregătire individuală şi de grup, dar şi sesiuni speciale şi proiecte internaţionale. Implicăm profesori talentaţi şi studenţi care au avut rezultate remarcabile la concursurile naţionale, formând astfel echipe în care experienţele individuale lucrează în beneficiul noii generaţii de olimpici”, descrie Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG, programul. Acesta se axează pe disciplinele matematică, fizică şi informatică din motive evidente. „Dacă vă uitaţi astăzi la piaţa muncii din România, cele mai bune joburi solicită cunoştinţe de matematică, informatică sau fizică – joburile din IT/tehnologie, statistică, inginerie, construcţii. Deşi nu suntem obişnuiţi să gândim în aceşti termeni, este evident că matematica, informatica sau fizica devin mai prezente în toate ariile vieţii noastre: comunicare (personală şi profesională), medicină, călătorii, noi modalităţi de comercializare a bunurilor, reparaţii auto, tranzacţii financiare şi lista poate continua”, explică Tudor Vlad.

Studiul acestor discipline la un nivel superior de pregătire oferă elevilor perspectiva unei facultăţi mai bune şi a unui loc de muncă interesant în ţară, explică el. Tot abilităţile lor tehnice i-au determinat şi pe reprezentanţii departamentului de inovaţie al BRD să lucreze cu liceeni. „Avem mai multe tipuri de colaborare cu ei, iar concentrarea mare este pe partea de robotică – încurajăm genul acesta de abilităţi, nu ştim unde vor duce, dar sigur o să ne folosească”, explică Horia Velicu, şeful departamentului de inovaţie al băncii. Spune că au o echipă de liceeni stabilă, pe care o sprijină din mai multe puncte de vedere: logistic, prin oferirea unui spaţiu în zona Politehnică a Capitalei (aici elevii construiesc roboţi sprijiniţi de profesori coordonatori, pasionaţi de acest domeniu); totodată, dacă au nevoie de sponsorizări pentru participări la competiţii internaţionale, sunt sprijiniţi de către bancă. „Merg acolo când vor, în după-amieze, weekenduri, când îşi fac timp”, explică Velicu.

BRD sprijină şi iniţiativa Coder Dojo, o iniţiativă globală care îi învaţă pe liceeni să programeze. „Este mult mai bine să începi din perioada şcolii decât să te duci la facultate, unde studenţii au luat-o deja pe un traseu sau sunt deja ocupaţi”, spune Velicu. În ceea ce priveşte abilităţile lor tehnice, şeful departamentului de inovaţie al BRD spune că acestea au crescut enorm: „Este o ironie, cu sistemul sistemul educaţional românesc, avem nişte vârfuri, o gamă sclipitoare şi e o masă enormă de mediocritate, de bacalaureate luate cu note mici şi aşa mai departe”. 

Anul acesta, şi statul a manifestat primele intenţii de integrare a membrilor Generaţiei Z în câmpul muncii: în iunie 2017, deputaţiii au adoptat proiectul de lege care prevede că angajatorul care încheie un contract de ucenicie, pe toată perioada derulării acestuia, va beneficia, la cerere, de o sumă în cuantum de 1.125 lei pe lună. Potrivit proiectului de lege, angajatorii care încheie un contract de stagiu, pe toată perioada derulării acestuia, beneficiază la cerere de o sumă în cuantum de 1.350 lei pe lună (echivalentul în lei a 300 de euro/lună), bani proveniţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în limita fondurilor alocate. Potrivit expunerii de motive, măsurile propuse vin în sprijinul angajatorilor care nu dispun de resurse financiare, în vederea stimulării angajării pe noi locuri de muncă, prin încheierea de contracte de ucenicie, respectiv prin încheierea de contracte de stagiu pentru absolvenţi.

PROFILUL TÂNĂRULUI DIN GENERAŢIA Z

„Sunt tineri născuţi într-o eră a tehnologiei şi care sunt permanent conectaţi la ea, fiind într-un proces continuu de învăţare. În acelaşi timp, sunt mult mai independenţi, creativi şi întreprinzători”, descrie reprezentanta Smartree membrii acestei generaţii. Datorită smartphone-urilor, tabletelor şi Wi-Fi-ului, Generaţia Z este cea mai avansată din punct de vedere tehnologic, spune şi un studiu realizat de EXACT Cercetare şi Consultanţă la finalul anului trecut. „Încă de la vârste foarte fragede, membrii acestei generaţii au aptitudinile necesare gestionării dispozitivelor ce le permit să obţină în doar câteva secunde ceea ce au nevoie: filme online, aplicaţii online, internet research şi, cel mai important, interacţiune umană, prin jocuri online, forumuri şi comunităţi, social media, blogging şi vlogging”, afirmă Lăcrămioara Loghin, coordonatorul studiului.

Organizaţia nonguvernamentală Şcoala de Valori, care şi-a propus să creeze în România o comunitate de tineri autonomi, a realizat anul trecut un studiu amplu referitor la Generaţia Z, care a pus cap la cap informaţia obţinută în ultimii trei ani de studii naţionale cu peste 3.000 de respondenţi. Din acesta reiese că principala aşteptare referitoare la un loc de muncă a acestor tineri este ca activitatea să fie plăcută; abia apoi se plasează pretenţiile de nivel salarial. „Dincolo de statistici, sunt interesante mărturiile oamenilor: am avut tineri care ne-au spus că ar prefera să lucreze într-o cafenea cu cinci angajaţi sau un lanţ de câteva cafenele cu echipe mici în care munca lor chiar are impact asupra companiei şi clienţilor şi unde pot învăţa de toate, decât o organizaţie mare cu sute de angajaţi şi procese foarte rigide şi specializate”, exemplifică Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori. 

Pe de altă parte, şi capriciile lor sunt mai mari. „Cel mai des întâlnite nemulţumiri sunt lipsa de seriozitate, de punctualitate sau chiar întreruperea bruscă a relaţiei, fără nicio formă de preaviz. Atunci când vorbim de tinerii din şcolile profesionale sau liceele tehnice, comportamentul lor devine absolut imprevizibil. Este suficient ca unui tânăr să i se spună în acea dimineaţă: «Hei, dacă vii astăzi cu mine la studioul X al unei televiziuni care filmează emisiunea Y, te plătesc cu 50 de lei pe ziua de filmare! Se filmează toată săptămâna» şi pe acel tânăr îl poţi pierde chiar în mijlocul programului de practică”, spune Ştefan Pălărie. „Pe noi ne şochează această înclinaţie spre câştigul de moment, dar fără viitor şi ideea de a-şi construi o profesie şi apoi o carieră. Eu cred că inamicul cel mai mare pentru noi şi pentru economie este mentalitatea mai largă a segmentului de tineri cu studii liceale profesionale, care şi-au format o subcultură a atracţiei pentru câştigul uşor, însoţit de ideea panaceu că dacă nu găsesc ceva uşor şi bine plătit aici, oricând au opţiunea de a pleca în străinătate”, conchide el.

TINERII, NEMULŢUMIŢI CĂ NU PRIMESC FEEDBACK

„Războiul” dintre tinerii candidaţi care se află în căutarea primului loc de muncă şi angajatorii a ajuns în etapa online, în care tinerii îşi manifestă pe portaluri de specialitate nemulţumirile, iar angajatorii, la rândul lor, reacţionează. Spre exemplu, o nemulţumire constantă a tinerilor utilizatori care folosesc platforma specializată Undelucrăm.ro este lipsa feedbackului din partea angajatorilor după ce aceştia participă la interviurile de angajare. „Cheamă oamenii la interviu pe bandă rulantă şi apoi nu dau niciun feedback”, este comentariul postat pe platforma Undelucrăm.ro în 2016 de către un tânăr care este dezamăgit de experienţa avută la interviul de angajare. De altfel, în perioada 2011 – 2016, datele centralizate de pe platforma Undelucrăm.ro arată că departamentul HR nu îndeplineşte „eficient” funcţia de comunicarea dintre candidaţi şi companie, 60% dintre postări făcând referire (în forum) la lipsa unui feedback.