Adrian Sita descrie modul în care funcţionează această colaborare: „Am luat acordul de la părinţi pentru cei care nu aveau încă 16 ani; sunt una-două persoane de 15 ani, plătite în funcţie de cât pot aloca din timpul lor.” Timpul pe care îl alocă muncii este decis de ei; s-au înţeles totuşi la un minimum de două ore muncite zilnic; în vacanţe însă, au lucrat mult mai mult. În ceea ce priveşte remuneraţia, au început cu salariul minim oferit în Bucureşti la nivel de junior. „Sunt oameni în care se vede acea forţă internă de a face lucruri, de a schimba lucruri, de a învăţa cât mai mult.”

Reprezentanţii Gentlab au organizat şi cursuri acolo pentru ca tinerii să se familiarizeze cu tehnologiile din firmă. „Modul de gândire trebuie să fie setat pentru a livra produse de calitate şi ulterior învaţă detaliile tehnice, dar ţinând cont de faptul că sunt olimpici, curba de învăţare este mică.” Cum e munca elevilor comparativ cu a studenţilor sau absolvenţilor de facultate? „Unul dintre mentorii lor mi-a spus într-o zi că Ionuţ, unul dintre elevi, este mai bun decât el. Este ca şi cum ai descoperi o formă de viaţă foarte avansată, iar în momentul în care îi pui şi tehnologie în braţe, face lucruri uimitoare.” Adrian Sita spune că primeşte solicitări şi de la un alt liceu din Oneşti („Decât să ştie că stă pe Facebook toată ziua, părinţii preferă să ştie că învaţă”), iar pe termen lung îşi doreşte să extindă conceptul şi în alte oraşe din ţară.

Şi pentru DB Global Technology, centrul de cercetare şi dezvoltare al gigantului Deutsche Bank din România, angajarea tinerilor aflaţi încă în liceu reprezintă o oportunitate. „Nu avem nimic împotrivă să luăm un absolvent de clasa a XII-a, care are 18-19 ani şi care este foarte bun”, spune Marian Popa, manager al centrului local de dezvoltare Deutsche Bank. El explică şi o subtilitate a acestei colaborări: conform actualei legi, nefiind absolvenţi ai unei facultăţi, aceştia nu intră la reducerea de impozit de care beneficiază angajaţii din IT. Un grup de lucru al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii vehiculează posibilitatea de angajare a liceenilor şi, fiindcă ei nu sunt scutiţi de impozit, sunt obligaţi să meargă la cursuri în regim fără frecvenţă sau seral şi să termine facultatea, fiind trecuţi apoi la scutirea de impozit. Prin intermediul DB Tech School, compania spune că şi-a propus să fie şi un „creator de resurse, nu doar un consumator de resurse”; în cadrul acesteia, o masă critică de seniori permite producerea a 100-150 de juniori noi pe an, printre care şi liceeni.

În cazul producătorului local de soluţii de securitate Bitdefender, compania a demarat în 2015 un progam de pregătire intensivă destinat tinerilor, denumit TechChallenge, prin care participanţii îşi pot completa pachetul de cunoştinţe dobândite în facultate şi au ocazia să le aplice în proiecte practice, sub îndrumarea experţilor din companie, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii Bitdefender. „În timpul promovării TechChallenge, am primit întrebări de la liceeni din Bucureşti şi din ţară şi ne gândim în viitor cum putem extinde acest proiect şi la elevii din clasele IX-XII. Ca să asigurăm un echilibru între pregătirea teoretică şi cea profesională, Bitdefender susţine angajaţii din Generaţia Z să adopte un program flexibil, de la două ore pe zi până la program full-time, în funcţie de disponibilitatea şi priorităţile fiecăruia”, spune Carmen Buruiană, enterprise HR manager în cadrul Bitdefender. În medie, unu din zece cursanţi ai TechChallenge devine apoi angajat, iar 500 de tineri se înscriu în fiecare vară în acest program.

După angajare, tinerii pot aloca 20% din timpul petrecut la birou dezvoltării de idei out of the box, menite să genereze un grad crescut de inovaţie de tip pionierat – care necesită mai multă asumare a riscului, dar poate aduce rezultate spectaculoase dacă este cultivată în mod constant, explică Buruiană. În prezent, în cadrul companiei circa 90% dintre angajaţi sunt tineri sau proaspăt absolvenţi de facultate, cu vârsta în jurul a 20 de ani. Jumătate dintre echipele actuale din companie sunt formate din oameni care s-au angajat la Bitdefender în ultimii trei ani, în contextul în care numărul total al angajaţilor s-a dublat în aceeaşi perioadă, de la 600 la peste 1.200.

Munca alături de aceşti tineri nu este o surpriză nici pentru angajaţii din instituţiile financiar-bancare de pe piaţa locală. La BCR, de pildă, cea mai mare bancă din punctul de vedere al activelor de pe piaţa locală, lucrează în fiecare an, pe perioada verii, 60 de tineri cu vârsta între 16 şi 18 ani, care au parte de prima lor experienţă profesională, alături de ceilalţi angajaţi ai băncii, în sucursalele şi sediul central al BCR. Programul lor de muncă este part-time, ei lucrează doar 4 ore pe zi, timp de o lună şi jumătate, şi îşi pot alege dacă lucrează dimineaţa sau după-amiaza. Elevii învaţă prin această experienţă noţiuni de educaţie financiar-bancară, au câştigat primii lor bani de buzunar şi au învăţat cum să îi administreze responsabil. „Elevii sunt implicaţi în toate activităţile care au loc în sucursale sau în departamentele unde îşi desfăşoară activitatea, evident celor care se potrivesc vârstei şi experienţei lor”, explică Nicoleta Deliu, şeful departamentului de comunicare corporativă şi afaceri comunitare al BCR. 

De exemplu, îi îndrumă pe clienţi şi îi ajută să folosească ATM-urile şi ghişeele multifuncţionale, se ocupă de aspecte logistice şi administrative, participă la echipe la sesiuni de brainstoring şi primesc sarcini specifice în anumite proiecte. În plus, pe lângă ceea ce fac în sucursala sau departamentul unde au fost alocaţi, primesc sarcini săptămânale creative din partea echipei de proiect care îi ajută să îşi dezvolte, potrivit lui Deliu, inteligenţa emoţională, capacitatea de comunicare asertivă, lucrul în echipă. Mai mult, elevii din acest an au participat la un curs de formare în urma căruia au devenit profesori de educaţie financiară şi au livrat cursuri unor tineri ca ei.

„Ne-am bucurat să vedem că sunt foarte dornici să înveţe, sunt proactivi, au idei, îşi doresc să afle, să înveţe, să îşi pună amprenta asupra lucrurilor care se întâmplă în mediul lor de lucru. Un alt lucru important, alături de proactivitate, este că dau feedback cu uşurinţă, îşi susţin părerile, ştiu destul de clar ce îşi doresc. Învaţă foarte uşor, sunt flexibili şi dau dovadă de maturitate, adaptându-se foarte uşor mediului de lucru”, descrie Nicoleta Deliu abilităţile reprezentanţilor Generaţiei Z. Ea spune că programul Summer Job va continua şi anul viitor; vor recruta şi atunci 60 de liceeni pentru prima lor experienţă profesională. Totuşi, reprezentantul BCR spune că recrutarea tinerilor din liceu nu este o prioritate, concentrarea pe această categorie fiind în direcţia educaţiei financiare.

RECRUTAREA DIN LICEU, UN AVANTAJ COMPETITIV

Prin recrutarea tinerilor din perioada şcolii, companiile au posibilitatea să identifice din timp acele talente care ulterior se pot dezvolta şi evolua profesional în cadrul companiilor. În acelaşi timp, şi tinerii au şansa de a experimenta mai multe domenii şi meserii şi de a identifica acele profesii care se potrivesc cel mai bine cu profilul lor, sesizează Raluca Peneş, HR coordinator în cadrul Smartree. „Din păcate, în România încă nu există acea educaţie şi consultanţă în perioada liceului sau a şcolilor profesionale care să ghideze din timp şi să orienteze tinerii spre profesii, facultăţi, specializări sau meserii compatibile cu ei, subliniază Peneş. Iar dacă beneficiile angajării din timpul şcolii se leagă de şansa de a pune direct în practică teoria pe care elevii o abordează la şcoală, efectul negativ este timpul alocat acestor proiecte şi riscul de a neglija studiile. „Sunt puţine companii în România care apelează la această formă de colaborare, cu tineri sub 18 ani. Se ţine cont atât de domeniile în care ei pot activa, de legislaţie, dar şi de cultura şi de percepţia părinţilor.