Piaţa din România este însă foarte greu de cuantificat. În teorie, oricine poate lucra ca liber-profesionist pe internet, iar puţine dintre marile platforme de freelancing consideră România o piaţă suficient de importantă încât să calculeze şi să mai şi divulge cifrele aferente. Estimările arată un număr de ordinul zecilor de mii de freelanceri pe plan local, cel mai probabil în jurul a 50.000 de oameni care lucrează proiecte obţinute pe platformele de profil, fără un angajament pe termen lung şi, foarte probabil, ca activitate în timpul liber pentru majoritatea dintre ei, cu scopul de a-şi rotunji veniturile.

"Freelancerii români sunt totuşi foarte populari în lume pe mai toate platformele", face Kjetil Olsen o observaţie bună cu precădere despre IT-iştii din ţară consideraţi de mulţi ani o resursă preţioasă pentru companii care au externalizat aici servicii. Norvegianul are, de altfel, propria experienţă cu liber-profesioniştii de la noi - când a preluat poziţia actuală la Elance, executivul şi-a căutat asistentă personală, pe care a găsit-o în România. Pe nume Smaranda, asistenta lui vorbea patru limbi străine şi avea un loc de muncă stabil aici, dar căuta surse suplimentare de venit. Iar în ultimii doi ani, Olsen a lucrat adesea cu români, din câte spune, inclusiv Tudor Maier, freelancerul de la începutul articolului, fiind unul dintre contractorii pe care i-a angajat pentru anumite proiecte.

Doar pe Elance sunt înregistraţi puţin peste 16.400 de freelanceri, România fiind astfel plasată pe locul 12 în clasamentul ţărilor prezente în cadrul platformei după numărul de membri. Peste 6.700 dintre ei lucrează în domeniul IT, de altfel cel mai bine plătit, dat fiind că în jur de trei sferturi din încasările anuale vin din astfel de proiecte, 9.025 sunt în domeniul creaţiei şi atrag aproape 20% din încasările totale în România, iar restul sunt oameni de marketing, editori, avocaţi sau contabili. Cu toate acestea, numai 1.129 dintre membrii Elance din România au avut venituri în 2012, de aproape 5 milioane de dolari, în creştere cu 31% comparativ cu anul precedent, conform datelor prezentate de companie. Prin extrapolare, piaţa totală ar putea fi cifrată în jurul a 15 milioane de dolari anul trecut. "În 2013, veniturile freelancerilor români ar putea creşte cu până la 70%, în timp ce numărul proiectelor câştigate de ei va fi mai mare cu 45%", apreciază vicepreşedintele pentru Europa al platformei.

Din punct de vedere al câştigurilor freelancerilor, România se află pe locul şapte în clasamentul ţărilor cu cele mai mari venituri, cu 16,4 milioane de dolari din 2007 încoace. Pe primul loc se află în mod evident SUA, cu aproape 688.000 de freelanceri şi încasări de peste 166 de milioane de dolari în ultimii cinci ani, urmată de India şi Pakistan, cu 165, respectiv 40 de milioane de dolari în perioada 2007-2012, ţări de altfel în general foarte populare pentru outsourcing de servicii, având în vedere mâna de lucru foarte ieftină. Pe listă apar însă şi zone precum Marea Britanie, Rusia, China, Australia sau Bangladesh, aceasta din urmă fiind "o ţară care are foarte mult de câştigat de pe urma platformelor de freelancing, având în vedere problemele din piaţa muncii şi, în ansamblu, cererea subdimensionată pentru forţa de muncă", susţine Kjetil Olsen.

Dincolo de alegerea cu bună ştiinţă a carierei de freelancer, există însă şi oameni forţaţi de împrejurări să se orienteze spre o astfel de formă de muncă.

Mulţi şi-au pierdut joburile când a venit criza economică şi n-au mai reuşit să îşi găsească o slujbă, alţii sunt şomeri deja de mai multă vreme şi speră să îşi asigure traiul din proiecte punctuale şi, nu în ultimul rând, mai sunt şi cei care în lipsa unor perspective pozitive pe piaţa muncii din ţara lor încep să lucreze în sistem de freelancing în paralel cu serviciul şi ajung apoi să îşi mute activitatea cu totul pe astfel de platforme. Dintre români, de pildă, 10% spun că au început să lucreze aşa după ce poziţiile din companiile în care lucrau au fost restructurate, potrivit unui sondaj realizat de Elance, iar 2% au accesat platforme specializate pentru că au reuşit să găsească serviciu doar cu jumătate de normă, iar veniturile nu erau suficiente. Alţi 12% folosesc freelancingul ca mijloc de trai până îşi găsesc din nou serviciu. Cei mai mulţi însă, în proporţie de 54% mai precis, au vrut iniţial doar să-şi mai rotunjească veniturile şi au ajuns în final chiar să renunţe la locul de muncă. Şi, nu în ultimul rând, 22% au pornit chiar în acest mod în carieră.