Cu ideea de freelancer a luat contact pentru prima oară un an mai târziu, ca activitate suplimentară jobului de zi cu zi. Lucra atunci la Videolink, o firmă de închiriere de echipamente de film care colabora cu casa de producţie BlackMaria Production şi a început să monteze videoclipuri în sistem de freelancing. Apoi s-a mutat la Carter Films, o firmă care produce în principal spoturi publicitare şi filme. "Perioada asta a fost una dintre cele mai solicitante din viaţa mea", îşi aminteşte Simion despre ultimii doi ani în care a mai lucrat ca angajat pentru alţii. Câştiga pe atunci ceva mai mult decât în prezent, însă programul erau interminabil, spre deosebire de acum, când lucrează în medie 5-6 ore pe zi. "De fapt timpul efectiv de lucru este chiar mai redus, pentru că media include şi timpul de randare a imaginilor, adică perioada când las calculatoarele să proceseze produsul final, iar eu iau o pauză", precizează Daniel Simion. Cel mai bine plătit proiect al său a constat în colorarea digitală a unor ilustraţii alb-negru din manuale şcolare ale Africii de Sud. A câştigat peste 3.500 de dolari la acel proiect şi a colorat cam trei săptămâni, aproximativ nouă ore pe zi. "Căluţi, floricele, frunzuliţe de mai multe feluri, chiar şi broscuţe. Mi-am îndeplinit norma pentru cât n-am colorat când eram mic", spune râzând freelancerul. Poveştile celor doi sunt doar câteva dintre exemplele de români care au câştiguri frumoase ca freelanceri.

Tot în jurul a 2.000 de dolari pe lună încasează şi Anton Daniel, un tânăr în vârstă de 22 de ani, absolvent al Liceului de Marină din Galaţi care nu a reuşit însă să intre la Facultatea de Arte din Bucureşti, unde locurile sunt limitate la doar 30. Căuta, prin 2009, o modalitate de a-şi rotunji veniturile, moment când a luat pentru prima dată contact cu platformele mari de freelancing din lume. Acum este membru numai pe Freelancer.com şi Elance.com şi lucrează doar ca freelancer, "nu când apuc sau am chef, ci zilnic în jur de 5-6 ore, uneori şi în weekend", spune Daniel despre proiectele de grafică pe care le lucrează - design pentru jocuri destinate telefonului mobil sau tabletei, pagini de internet sau diverse interfeţe de aplicaţii şi machete 3D. Are însă zile în care munceşte chiar şi numai două ore, dar şi zile la polul opus, în care stă în faţa calculatorului de dimineaţa până seara. La fel variază însă şi veniturile care depind, cum altfel, de câte proiecte are şi câte ore de muncă alocă freelancerul. "Dacă nu pot lucra foarte mult, veniturile coboară chiar şi la 500 de dolari, dar dacă aloc timp zilnic cât un program de lucru normal, suma ajunge chiar şi la peste 4.000 de dolari", explică Anton Daniel.

Freelancerii din toată lumea au câştigat în total anul trecut un miliard de dolari, sumă care va creşte cu cel puţin 40-50% în următorii câţiva ani, estima recent Kjetil Olsen (36 de ani), vicepreşedintele pentru Europa al platformei de freelancing Elance, într-un interviu pentru Business Magazin. "Domeniul e în stadiul în care era comerţul online acum 10-12 ani", spune Olsen. Mai bine de jumătate din această piaţă este însă împărţită momentan între numai câteva platforme; aproape 220 de milioane de dolari au câştigat anul trecut doar cei 2,1 milioane de freelanceri înregistraţi pe Elance, spun statisticile. Un calcul matematic simplu arată că fiecare a încasat puţin peste 100 de dolari în 2012, însă realitatea este că probabil doar câteva procente din milioanele de membri, printre care şi Tudor Maier, Daniel Simion sau Anton Daniel, au lucrat efectiv şi au câştigat suma cu pricina.

.

Pe Freelancer.com, câştigurile din ultimii aproape 9 ani ai celor şapte milioane de freelanceri, câţi numără azi platforma, au depăşit un miliard de dolari. La Elance.com, încasările din 2007 încoace sunt de aproape 700 de milioane de dolari. Iar pe oDesk, de pildă, cei 2,5 milioane de membri au câştigat 360 de milioane de dolari numai anul trecut. Există, aşadar, freelanceri în lume care câştigă nu câteva zeci de mii de dolari, ci mai degrabă câteva sute de mii de dolari pe an, cu toate că exemplele sunt destul de rare. "Ştiu un cuplu de tineri care câştigă atât de bine încât nu sunt stabiliţi într-o ţară anume. Călătoresc de câţiva ani încoace continuu, câte o lună aici, una acolo, pentru că prin natura meseriei pot lucra de oriunde", povesteşte Kjetil Olsen. Din piaţa totală de freelancing, Europa are o cotă de aproximativ 15% din punct de vedere al companiilor care caută forţă de muncă pe platformele specializate, iar aproape 25% din sumele plătite la nivel mondial pentru proiecte ajung în buzunarele freelancerilor europeni.